Economistul AUR compară profiturile declarate ale multinaționalelor și ale companiilor românești. La ce concluzie a ajuns, după ce Bolojan a eliminat impozitul pentru companiile mari

Petrișor Peiu, economistul AUR, a lansat un atac dur la adresa Guvernului Bolojan și a marilor multinaționale, după decizia de a desființa impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Oficialul susține că eliminarea acestei taxe reprezintă «o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”» și oferă o serie de comparații între profiturile uriașe raportate de firmele românești și marjele prea mici ale giganților străini din aceleași sectoare.

Liderul senatorilor AUR explică, într-o postare pe Facebook, că IMCA a fost introdus ca un mecanism de protecție pentru combaterea practicilor prin care corporațiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro își diminuau artificial bazele de impozitare. Petrișor Peiu arată că un impozit de 1% pe cifra de afaceri echivlaează cu impozitul pe profit standard de 16%, calculat pentru o rată a profitului de 6%. Astfel, orice multinațională care raporta o profitabilitate sub pragul de 6% ajungea să plătească către statul român o sumă mai mică prin impozitul pe profit decât prin IMCA.

ACCIDENT Două atelaje s-au răsturnat la competiția europeană de la Oșorhei. Trei femei au fost transportate la spital

23:47

FOTO George Simion, prezent la Constanța de Ziua Marinei Române. Liderul AUR a făcut poze cu mulțimea

23:20

„Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a apărut pentru a combate „optimizarea” profiturilor de către companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dacă acel impozit era de 1% din cifra de afaceri , era echivalentul unui impozit de profit de 16% plătit pentru un profit corespunzător unei rate a profitului de 6%.

Cu alte cuvinte, oricine declară un profit mai mic de 6% din cifra de afaceri, practic prin impozitul pe profit va plăti către stat o sumă mai mică decât IMCA”, a scris Petrișor Peiu. 

Peiu arată discrepanța uriașă dintre companiile românești și multinaționale

Pentru a-și susține argumentele, economistul a comparat ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025. Printre exemplele prezentate de Petrișor Peiu se numără Romgaz, care ar fi raportat un profit de 41% din cifra de afaceri, comparativ cu aproximativ 10% în cazul OMW Petrom. De asemenea, Dedeman a avut o rată a profitului de aproximativ 12%, în timp ce Lidl și Kaufland au avut 5% respectiv 4%.

Petrișor Peiu / Foto – Mediafax

„Iată doar câteva cifre greu credibile, care alimentează ideea că sunt multinaționale care își optimizează profiturile, adică trimit sub formă de plăți pentru servicii profiturile către firmele mamă:

– firma românească Romgaz declară un profit de 41% din cifra de afaceri, în vreme ce firma austriacă OMV, din aceeași industrie, declară un profit de doar 10% din cifra de afaceri (pe 2025)!

– magazinele românești Dedeman declară un profit de 12%, iar magazinele germane Lidl și Kaufland declară profituri de 5%, respectiv 4%!

– Francezii de la Renault și turcii de la Ford Otosan declară profituri de doar 2% din cifra de afaceri!

– lanțurile de benzinării OMV, respectiv Mol declară profituri de doar 2%, respectiv 3% din cifra de afaceri!

– constructorul Tehnostrade declară un profit de 10%, în vreme ce constructorii Spedition UMB și SA&PE, în aceeași industrie, declară profituri de 5%, respectiv 6%!”.

„Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație”

În finalul postării, Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cfira de afaceri este echivlanetă cu acordarea permisiunii liberale de a transfera profiturile către țările de origine sub forma unor plăți fictive pentru servicii către firmele-mamă.

„Concluzia: desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri IMCA este, practic, o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”. Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație pentru cifrele de mai sus, care exprimă asimetrii greu de justificat”.

În opinia acestuia, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar trebui să ofere explicații publice cu privire la aceste situații și ridică mai multe întrebări legate de diferențele dintre profiturile raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.