Polonia a desecretizat ajutorul militar oferit Ucrainei. Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia refuză să îi mai dea bani. România ține în continuare ajutorul la secret

România rămâne singura țară din regiune care continuă să ofere sprijin necondiționat Ucrainei. Polonia, unul dintre principalii susținători militari europeni ai Ucrainei după invazia rusă, a declasificat ajutorul oferit, acum două săptămâni, invocând respectul pentru cetățeni. Ungaria, Cehia și Slovacia, practic tot grupul de la Vișegrad, pare să-și fi schimbat semnificativ strategia în relația cu Ucraina și refuză să-i mai dea bani pentru înarmare. În schimb, la București, sumele oferite țării vecine continuă să fie învăluite în mister, deși s-a cerut public declasificarea documentelor. Totuși, marți 14 iulie, Apador CH a reușit un prim pas în direcția desecretizării ajutorului militar acordat de țara noastră.

• România a rămas singurul aliat necondiționat din Europa de Est al regimului de la Kiev, în ciuda faptului că a fost la un pas de tragedie în urma exploziei unei drone de proveniență ucraineană la Constanța.
• Ministrul polonez al Apărării a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind ajutorul militar acordat Ucrainei începând din 2022, susținând că opinia publică trebuie să cunoască amploarea sprijinului oferit Kievului.

REACȚIE Grindeanu, un nou atac la Bolojan: „Vedem cum România este ruptă din nou în două de dorința unui fals Mesia care are impresia că lumea politică a început și se termină cu el”

17:11

VIDEO EXCLUSIV Cristian Bușoi, la Health EU Summit: România are nevoie de investiții mai mari în sănătate și de un acces extins la tratamente inovatoare

17:03

 Loading ...

• Ungaria condiționează sprijinul militar de rezolvarea situației delicate a minorității maghiare din Ucraina.
• Cehia și Slovacia refuză, la rândul lor, să mai susțină ajutorul militar oferit de UE.
• Pe 9 iunie, ministrul Apărării de la Sofia a decis oprirea ajutorului militar oferit de Bulgaria Ucrainei, fiind o schimbare importantă de poziție din partea țării vecine.
• În acest context, România este o insulă în estul Europei, fiind singura țară din regiune care susține consecvent și necondiționat Ucraina.

Varșovia a invocat respectul pentru cetățeni

Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026, în contextul unei controverse politice generate de acuzațiile potrivit cărora Varșovia ar fi transferat în secret rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, potrivit Polskie Radio.

Kosiniak a precizat că decizia a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică.

„După consultarea cu premierul Donald Tusk, acționând cu responsabilitate față de opinia publică și în conformitate cu legea, am dispus declasificarea tuturor donațiilor pentru Ucraina din anii 2022–2026”, a scris Kosiniak-Kamysz pe platforma X.

„Ne aflăm într-o situație de război la granițele noastre, iar orice acțiune împotriva interesului național al Poloniei pune în pericol securitatea cetățenilor”, a subliniat Kosiniak-Kamysz.

Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei de la invazia rusă, furnizând tancuri, vehicule blindate, aeronave și muniție, dar găzduind și unul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev.

Polonia va fi mult mai prudentă cu cheltuielile pentru Ucraina, afirmă premierul Tusk

Polonia nu se va grăbi să se alăture unor noi angajamente de ajutor militar de zeci de miliarde de euro pentru Ucraina, a avertizat pe 3 iulie premierul polonez Donald Tusk. La summitul NATO de la Ankara, Kievul a obţinut promisiuni financiare pentru ajutor militar în valoare de 140 de miliarde de euro până anul viitor, relatează agenţiile EFE şi dpa. Ajutorul este asigurat de cele 27 de țări membre NATO și de Canada.

În principiu, Tusk a susţinut ajutorul pentru Kiev, afirmând că „Ucraina are nevoie de sprijin financiar”. „Dar Polonia trebuie să protejeze frontiera de est a UE”, a ţinut el să adauge, vorbind la o conferinţă de presă la Varşovia.

Donald Tusk / Foto – Mediafax

Prin urmare, Donald Tusk le-a cerut oficialilor polonezi care au participat, pe 7-8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, să acţioneze acolo „cu extremă prudenţă faţă de orice declaraţie de sprijin financiar suplimentar” pentru Ucraina.

„Nu pentru că aş crede că Ucraina nu are nevoie de el, ci pentru că eu cred că Polonia are responsabilităţi foarte importante la întreaga frontieră estică a UE şi toată lumea trebuie să ţină cont de acest lucru”, a indicat premierul polonez.

„Ucraina se luptă, dar Polonia poartă greutatea protejării frontierei noastre, care este, de asemenea, frontiera europeană în faţa ameninţărilor dinspre est. Aşadar, trebuie tratată într-un mod special”, a insistat el.

Ungaria condiționează sprijinul militar de rezolvarea situației minorității maghiare din Ucraina

Din uriașul sprijin de 140 miliarde de euro convenit la summitul NATO face parte și angajamentul de 60 de miliarde de euro asumat de Uniunea Europeană pentru Kiev și programat în 2026 şi 2027. Din acest împrumut au început deja să fie efectuate plăţi către Ucraina, ţară care nu are obligația să îl ramburseze decât dacă Rusia îi va plăti “reparaţii de război”.

În caz contrar, împrumutul va fi plătit de statele UE care au acceptat să îl garanteze, singurele care au refuzat fiind Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Peter Magyar | Foto – Mediafax

Prin urmare, pe lângă aceste 60 de miliarde de euro, statele europene membre ale NATO şi Canada s-au angajat să ofere, din propriile lor bugete, ajutoare militare noi în valoare de 80 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2027, au precizat  surse de la vârful UE.

Deși nu mai este Viktor Orban premier, Ungaria condusă acum de Peter Magyar continuă politica restrictivă pe relația cu Ucraina. Pe 6 iunie, Magyar a declarat, cu prilejul unei vizite la Berlin, că Budapesta îşi va menţine politica de a nu trimite trupe sau arme în țara atacată de Rusia. Liderul de la Budapesta a subliniat că ajutorul maghiar este condiționat de soluționarea problemei drepturilor culturale, lingvistice şi de altă natură ale maghiarilor care locuiesc în Ucraina.

Slovacia refuză să mai susțină ajutorul militar oferit de UE

Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini (foto), informează că Bratislava susține concluziile summitului NATO, dar nu va mai finanța ajutorul militar pentru Kiev.

Slovacia nu va oferi bani noi pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, înaintea summitului NATO de la Ankara. Președintele Peter Pellegrini punctează că Bratislava susține concluziile reuniunii, dar va limita sprijinul la ajutor umanitar, infrastructură energetică și forme neletale de asistență.

Anunțul a fost făcut pe 6 iulie, după un dejun de lucru al președintelui slovac cu premierul Robert Fico și cu ministrul de externe Juraj Blanár. Poziția a venit chiar înaintea summitului NATO de la Ankara, unde aliații au discutat cheltuielile de apărare și implicit sprijinul pentru Ucraina. Președintele a mai precizat că orice contribuție financiară pentru ajutorul militar acordat Ucrainei trebuie să rămână voluntară pentru fiecare aliat.

Cehia nu mai are bani pentru Ucraina, a anunțat ferm premierul Babiš

Formula anunțată de Bratislava înseamnă că Slovacia nu intră cu fonduri suplimentare și nu oferă împrumuturi pentru asistență militară. Pellegrini a adăugat că țara sa va continua sprijinul umanitar și ajutorul pentru infrastructura energetică ucraineană.

În Cehia, noua coaliție de la Praga, condusă de premierul populist de dreapta Andrej Babiš, a restricționat sever ajutorul pentru Kiev. Mai mult, la summitul NATO de la Ankara, premierul ceh a punctat că țara sa nu va da bani Ucrainei, întrucât Cehia nu mai are bani.

Bulgaria a sistat ajutorul militar începând din luna iunie

Pe 9 iunie, ministrul Apărării de la Sofia a decis oprirea ajutorului militar oferit de Bulgaria Ucrainei, fiind o schimbare importantă de poziție din partea țării. Decizia era una așteptată, după victoria obținută în alegerile parlamentare de premierul pro-rus Rumen Radev. De la începutul invaziei din Ucraina, Bulgaria a trimis Kievului 13 pachete de ajutor, potrivit Digi24.

Fostul președinte bulgar Rumen Radev, actual premier

„Am spus deja cât se poate de clar că războiul din Ucraina nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă. Suntem martorii unui război de uzură și indiferent cât de mult armament se acumulează, singurul rezultat este pierderea de vieți omenești. Este momentul să ne așezăm la masa negocierilor. Va fi dificil să atribuim Uniunii Europene rolul de mediator, pentru simplul motiv că Uniunea Europeană ajută Ucraina în război. Ucraina are nevoie de mai mulți oameni, nu de mai multe arme. Deja dispune de o cantitate suficientă de armament. Prin urmare, nu intenționăm să furnizăm armatei ucrainene arme suplimentare”, a declarat Dimitar Stoianov, ministrul Apărării bulgar.

Explicații palide pentru justificarea secretomaniei de la București

În tot acest context, România face o figură aparte. Deși s-a cerut în repetate rânduri desecretizarea sprijinului pentru Ucraina, atât din rândul politicienilor, cât și al altor voci publice, țara noastră continuă să țină bine ascunse cifrele legate de această temă sensibilă.

Mai mult, chestionat de ce autoritățile se încăpățânează să nu comunice la cât se ridică ajutorul oferit de stat țării vecine, ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit o explicație neconvingătoare.

Radu Miruță, despre cum îi va afecta noua lege a salarizării pe militari „Sunt oameni care sunt foarte buni și care sunt plătiți foarte slab”

”Sunt bucăți care nu ajută nici societatea românească și nici strategia Armatei Române să fie dezvăluite”, a declarat Radu Miruță pe 5 februarie a.c.

Ar fi nevoie de o decizie CSAT pentru declasificarea ajutorului de stat

”Nu este în regulă ca nimeni să știe ce mai are Armata Română în depozite. E o chestie absolut strategică”, a completat ministrul Apărării.

Radu Miruță a mai explicat că informațiile legate de acest subiect au fost secretizate în mandatul lui Klaus Iohannis ca decizie a CSAT. Pentru declasificarea acestora, ar fi nevoie tot de o decizie luată de CSAT în acest sens, a punctat oficialul.

Președintele Nicușor Dan spune că prioritatea României este Ucraina

Colaj Gândul

De la instalarea în funcția supremă în stat, în mai 2025, Nicușor Dan a dezvoltat o relație extrem de apropiată cu liderul de la Kiev. În nenumărate rânduri, la București sau la Kiev, sau în alte reuniuni de nivel înalt, cea mai recentă fiind summitul de la Ankara, președintele a asigurat Ucraina că are garantat sprijinul României. Mai mult, șeful statului a declarat în public că Ucraina rămâne o prioritate a țării noastre.

Este vorba atât de ajutor militar, cât și de asistență umanitară sau cooperare în industria de apărare prin fabricarea de drone. Tot o formă de sprijin este depozitarea gazelor României în țara vecină, demers pe care Ucraina îl dorea încă din mandatul lui Petro Poroșenko, așa cum a dezvăluit Gândul.