România stă pe un butoi de pulbere. 1,6 milioane de „decreței” ies la pensie în următorii 10 ani. Sociolog: Populația României va fi înlocuită în următorul secol

România se va confrunta foarte curând cu o adevărată bombă socială, generată de ieșirea la pensie a unui număr record de cetățeni din așa-numita generație a „decrețeilor”. Aceasta nu este o simplă anomalie istorică, ci și o temă de alarmă economică majoră. Analiștii avertizează că, pe măsură ce milioane de oameni se retrag din activitate, sistemul public de pensii ar putea ajunge sub o presiune fără precedent. Pur și simplu nu va mai exista o forță de muncă suficient de numeroasă care să susțină plata pensiilor. Gândul a stat de vorbă cu sociologul Mirel Palada, care a creionat riscul major cu care se confruntă România în lipsa unor politici publice coerente de revigorare demografică.

Pensionarea „decrețeilor” riscă să arunce România în aer

• Pe fondul fenomenului de îmbătrânire demografică și a nașterii unui număr tot mai mic de copii, în doar 7 ani, când vor ieși la pensie nu mai puțin de 1,3 milioane de români născuți în deceniile 6, 7 și 8, sistemul de pensii riscă să dea faliment.

ACTUALITATE 30 Iulie, calendarul zilei: Arnold Schwarzenegger împlinește 79 de ani, Elena Gheorghe 41. Ziua Internațională a Prieteniei

07:15

INEDIT Avertisment dur pentru premierul Ungariei: De ce consideră analiștii că „cel mai mare adversar al lui Péter Magyar este chiar el însuși”

07:00

 Loading ...

• Circa 1,6 milioane de români din generația „decrețeilor” urmează să se pensioneze în următorii 10 ani.
• O parte semnificativă a acestui val de viitori pensionari a început deja să se retragă din câmpul muncii, anticipat, încă din anul 2025.
• Practic, sistemul se confruntă cu un adevărat tsunami demografic. Numărul pensionarilor este estimat să depășească 6 milioane,
• Ponderea pensiilor în PIB ar putea urca spre 13%, un nivel comparabil cu cel din Franța și peste media europeană.
• Guvernele succesive au apelat de mai multe ori la sprijinul experților Băncii Mondiale pentru a găsi soluții eficiente în controlul acestui risc major. Una dintre variantele discutate constant a fost creșterea vârstei de pensionare.

Cum s-a născut „generația cu cheia la gât”

La 1 octombrie 1966, România condusă de Nicolae Ceaușescu adopta Decretul-Lege 770, prin care avorturile erau interzise aproape total. Consecințele acestei decizii s-au văzut instant în statistici, dar abia acum, la aproape 60 de ani distanță, România începe să simtă adevărata greutate a acelui act normativ: generația „decrețeilor” se apropie masiv de pensie, iar experții avertizează că sistemul public ar putea fi copleșit.

Ceaușescu este autorul „generației cu cheia la gât”

„Decrețeii” sunt copiii născuți începând din 1968, an în care regimul comunist a interzis avorturile, descurajând sever folosirea metodelor contraceptive.

Decretul emis de dictatura comunistă stipula categoric: „Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1 Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”.

Cei care încălcau legea riscau consecințe penale, căci „efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiţii decât cele prevăzute în acest decret constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal”.

Potrivit istoricului Florin Soare, citat de jurnalul.ro, aceste instituții „ridicau dreptul de practică al medicilor condamnați de tribunale pentru că ar fi făcut întreruperi ilegale de sarcină”. Rezultatul acestei politici agresive a fost o explozie demografică fără precedent. Doar între 1967 și 1972, în România s-au născut peste două milioane de copii.

 Populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane în 2080

Statisticile arată că, în perioada 2014-2025 în România s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate şi înregistraţi în România 390.000 de copii.

Foto ilustrativ

Cele mai recente proiecţii sunt realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe data de 11 iulie. Ele arată că populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane, în 2080, faţă de 19,043 de milioane la 1 ianuarie 2025.

Comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 92.200 de persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,4% în totalul populaţiei rezidente. Tudorel Andrei, președintele INS, avertizează că dezechilibrele democrafice se înregistrează atât la nivel național, cât și regional. În județul Buzău, de exemplu, se înregistrează o singură naștere la 4 decese.

Economistul Adrian Negrescu cere măsuri urgente de stimulare a natalităţii

Analistul economic Adrian Negrescu. Sursa foto: Facebook

„În orizontul următorilor 7 ani, vor ieşi la pensie 1,3 milioane de oameni. Decreţeii! Va fi o bombă socială. Dacă nu încercăm să stimulăm natalitatea, s-ar putea ca peste 10-15 ani să nu mai aibă cine să muncească în România. Populaţia României va scădea spre 15 milioane de locuitori, conform INS. Iar mai mult de un sfert vor fi persoane peste 65 de ani. Dacă nu ne aplecăm spre zona de stimulare a natalităţii, de ocrotire a familiei, mi-e teamă că am putea avea un destin economic extrem de vulnerabil în următorii ani.

Haideţi să nu mai gândim de pe o zi pe alta ce trebuie făcut, ci să construim politici macroeconomice, menite să ne ajute măcar din punct de vedere al resursei umane în următorii ani”, a declarat Adrian Negrescu la emisiunea Totul despre Bani de la DCNews.ro.

Sociologul Mirel Palada: Stimularea natalității costă foarte mulți bani, pe care România nu îi are

Contactat de Gândul, sociologul Mirel Palada a inclus fenomenul într-un context mai larg, iar previziunile sale sunt de-a dreptul alarmante. Astfel, observă specialistul, România nu va putea frâna fenomenul depopulării și va urma modelul din Vest, în care populația unor țări foarte prospere a fost înlocuită treptat de alogeni, pe fondul ritmului scăzut al natalității. Însă, spre deosebire de Occident, țara noastră nu își poate permite politici de rejuvenare demografică, din lipsă de bani.

„Criza ieșirii la pensie este dată de creșterea artificială a nașterilor, în perioada Decrețeilor. Noi, acum, și generația noastră, între 68 și 77, cam așa au fost decrețeii, ne-am născut mai mulți decât o pondere anormală. Și atunci, cu atât mai mulți suntem acum. Și atunci, pe lângă rata scăzută a natalității, ne confruntăm și cu această rată artificială puternic crescută a natalității la începutul anilor 70. În momentul de față nu se poate face mare lucru. În țările din Europa avem de-a face cu scăderea ratei totale de fertilitate, adică numărul total de copii pe care-i face o femeie. O scădere puternică, sub nivelul de înlocuire demografică”, explică sociologul.

Occidentul, întinerit cu ajutorul populațiilor alogene

Specialistul subliniază că criza demografică a învins inclusiv Occidentul, singura soluție de regenerare a populației din vestul Europei fiind afluxul masiv de migranți din ultimele 2 decenii.

„Chiar și țări care sunt mai prospere, cum ar fi de exemplu Germania sau Anglia sau Italia sau Spania. Care până acum au fost țări creștine, catolice, puternic orientate în jurul ideii de familie și de copii, nu au reușit să facă ceva în această privință. Singurul lucru care se poate face este fenomenul imigrației, al înlocuirii populației cu populații din afară. Lucruri pe care le-au făcut țările străine, țările occidentale până acum, Franța, Anglia, Italia. Germania. La nivel de rată rațională de fertilitate, singura țară care reușește să mențină cumva nivelul mai ridicat este Franța. O face prin niște politici publice foarte bine gestionate și prin foarte mulți bani. Mulți, mulți bani care sunt băgați în politicile publice”.

România are nivelul de asistență social cel mai scăzut din Europa

Din nefericire, țara noastră este cea mai expusă din Europa la efectele crizei demografice, întrucât avem cele mai mici resurse alocate asistenței sociale.

Lucru pe care România nu-l poate face, avem nivelul de asistență social cel mai scăzut din Europa, pentru că avem nivelul de colectareal PIB-ului cel mai scăzut undeva sub 30%, dacă nu mă înșel, 28% spre deosebire de țările occidentale,unde sunt 4o sau 45 la sută. Deci această diferență de 15% procentuale este cea care ne face să avem mai puțini bani și să nu putem gestiona nevoile sociale cum trebuie.Și atunci, se va face sălbatic prin înlocuirea populației indo-europene românești, cei care suntem noi, cu populații indo-europene cum importăm în fiecare an. Cel puțin 100.000 de migranți, thailandezi și ce Dumnezeu mai sunt. România va fi înlocuită ca populație,încetul cu încetul. Cam în următoarea sută de ani va fi înlocuită cu altă populație”, continuă Palada.

„Importăm din zone care sunt puternic diferite de ale noastre ”

Din perspectiva specialistului, România va continua importul de muncitori străini. În timp, diferențele culturale se vor atenua, iar migranții vor asigura renegerarea demografică.

Deci vom urma modelul din Occident, cu reviriment demografic pe fondul imigrației. Da, dar doar datorită imigrației și asta va duce la niște tensiuni culturale din ce mai ce ridicate. Pentru că nu importăm zone culturale asemănătoare cu Europa, ca de exemplu, Republica Moldova să zicem, sau Georgia, chiar dacă și Georgia are o limbă foarte diferită, dar măcar seamănă cât de cât cu noi, din punct de vedere biologic, genetic. Noi importăm din zone care sunt puternic diferite de ale noastre. 

Migranții ar putea înlocui treptat o parte din populația României, avertizează sociologii

Demografia este destin

În concluzie, Mirel Palada avertizează că ruralul este deja compromis, lucru greu de contracarat, așa cum arată Spania. În timp, dacă România nu va avea grijă de viitorul său, practic va dispărea ca națiune.

Și atunci, ce se întâmplă în celelalte țări, unde vedem de exemplu o Atenă foarte puternic năpădită de populație non- greacă, sau cum vedem la Marseille și Bruxelles cu comunități străine foarte puternice, s-a întâmplat și în România. La început preponderent în urbanul foarte mare. Dar ruralul oricum se va depopula și nu va fi înlocuit. Depopularea ruralului se va întâmpla în România la fel cum s-a întâmplat și în Spania. S-au chinuit spaniolii cu cerul și cu pământul să își repopuleze satele și l-au reușit. Un tablou destul de sumbru, dar istoria nu are vină față de cei care nu știu să-și gestioneze viața. Este o vorbă în istorie și în geostrategie, demography is destiny, demografia este destin. Faci copii, ai popor, nu faci copii, vin alte popoare și te înlocuiesc. Asta e.