Când a fost România cea mai pregătită să adere la zona euro. Anul cu cei mai buni indicatori economici, în care am fi putut trece la moneda unică. Cine conducea Guvernul și cum ne-am prăbușit într-un deceniu

Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani.

În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare.

FLASH NEWS Noi detalii în cazul atentatului de la Moscova. Cine a fost, de fapt, ținta. Numărul deceselor a ajuns la cinci

20:21

ACCIDENT Haos pe Autostrada A2, pe sensul spre Capitală. Patru persoane rănite și coloane kilometrice de mașini, în urma a două accidente

19:59

În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință.

Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro.

 Loading ...

Foto: envato

România era aproape să adopte moneda euro

În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro.

La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară.

Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”.

Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO

Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat.

Când a renunțat România la adoptarea monedei euro

Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent.

Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul “Romania – Powered by Nature/RO inspirata de natura”, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Explicațiile guvernatorului BNR

În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani.

„S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe…

A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală.

Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației.

Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică

Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani.

Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic.

Nicușor Dan | Foto – Mediafax

Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun.

„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan.

România, departe de adoptarea monedei euro

Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro.

Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare.

Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene.

Principalele obstacole

Una dintre cele mai mari probleme este inflația.

Potrivit raportului, rata medie a inflației în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, în timp ce valoarea de referință stabilită la nivel european este de doar 2,7%. România nu îndeplinește momentan nici criteriul referitor la finanțele publice.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar ar urma să scadă la 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026 și la 5,8% în 2027, pe măsură ce vor fi implementate măsurile de consolidare fiscală.

În același timp, datoria publică este prognozată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, deși rămâne încă sub limita europeană de 60%, criteriul fiind evaluat și în funcție de dinamica datoriei.

Leul nu a intrat în mecanismul premergător adoptării euro

Un alt obstacol este faptul că România nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), etapă obligatorie înainte de adoptarea monedei euro. Regulile Uniunii Europene prevăd că un stat trebuie să petreacă cel puțin doi ani în acest mecanism, fără fluctuații majore ale monedei naționale.

Potrivit raportului Comisiei, în ultimii doi ani leul s-a depreciat cu aproximativ 5% față de moneda europeană. România nu respectă nici criteriul privind dobânzile pe termen lung. În perioada analizată, dobânda medie a fost de 6,7%, în timp ce valoarea de referință stabilită la nivel european este de 5,1%.

Executivul european explică această diferență prin nivelul ridicat al deficitului bugetar și prin preocupările investitorilor privind capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală.

Comisia Europeană cere și modificări legislative

Pe lângă criteriile economice, Comisia Europeană atrage atenția că legislația privind Banca Națională a României trebuie adaptată pentru a fi compatibilă cu regulile zonei euro.

Printre aspectele semnalate se numără consolidarea independenței băncii centrale, respectarea interdicției privind finanțarea monetară și integrarea deplină a BNR în Eurosistem.

FOTO – Caracter ilustrativ