Ponta, despre aderarea la Euro: „România trebuie să meargă pe drumul pe care a mers Polonia, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie”

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, întrebat dacă este de acord cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu în ceea ce privește aderarea la Euro, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, fiind în favoarea unei Europe închegate, fără a considera 2015 „bătut în cuie”.

„De cele mai multe ori sunt de acord cu guvernatorul Mugur Isărescu. Cred că este important să ne menținem mai departe eforturile pentru a îndeplini criteriile de convergență, criteriile nominale, care țin de deficit – și asta am respectat – care țin de inflație – și respectăm – care țin de criteriile nominale, însă criteriile reale, cele care arată care este puterea de cumpărare a românilor față de țările din zona Euro și celellate, care țin de oportunitate – trebuie să le gândim cu foarte mare atenție”, a spus Ponta.

El a apreciat că România trebuie să adopte conduita Poloniei în ceea ce privește acest subiect.

„România trebuie să meargă pe drumul pe care a mers Polonia și anume: spune foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că dorește să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie, ca să fiu foarte diplomat”, a spus Ponta.

ECONOMIE Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre

11:35

FLASH NEWS Noi tensiuni în Guvernul Bolojan. Ministrul Agriculturii vrea să ajute fermierii români cu motorină mai ieftină. Cine blochează proiectul

11:27

Trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuție, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exercițiu de disciplină economică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times.

Ținta de aderare în 2015 acum „nu intră în discuție”, a spus Isărescu, potrivit New York Times.

România are o țintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuție după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declarațiilor anterioare ale oficialilor români.

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru ZF că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menținut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuția ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puțin probabil, a explicat economistul șef al BNR.

Lazea a mai spus că, pe de altă parte, trecerea la euro este un joc cu două părți, astfel încât România ar trebui să analizeze dacă statele din zona euro, având în vedere criza, sunt pregătite să primească noi membri într-un orizont de timp relativ scurt.

Alți analiști, printre care și Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ținta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menține până atunci ca obiectiv.

Isărescu a afirmat în interviul citat de New York Times că, prin menținerea monedei naționale, România a câștigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea și de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.

Fără control asupra politicii monetare, țări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creșterea taxelor și scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul citat de New York Times.

„Sigur că au apărut nemulțumiri și dezamăgiri, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte”, a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.

Publicația americană notează că menținerea monedei naționale a ajutat competitivitatea exporturilor României și a condus la un cost mai scăzut al vieții, care atrage „dintr-o dată” forță de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

Situația subliniază rezistența sporită la efectele crizei a economiilor celor șapte state UE din Europa Centrală și de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menținerea propriilor monede sunt scoase în evidență de situațiile dificile din țări ca Grecia și Spania, unde autoritățile nu mai au la dispoziție măsuri de politică monetară pentru a-și resuscita economiile „muribunde” și a reduce șomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.

În consecință, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.

Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunțat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este „complet neatractivă”.

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 și 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat și numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia și Estonia, Cipru și Malta, au trecut deja la euro.