Le Monde: Dronele rusești, o amenințare tot mai mare pentru România și Moldova. Incidentele se înmulțesc alarmant la granița NATO

Intensificarea atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră pune România și Moldova sub o presiune tot mai mare. Drone și resturi ajung dincolo de graniță, iar repetarea incidentelor alimentează temerile privind posibile acțiuni hibride din partea Moscovei, tot mai agresive la adresa NATO.

Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei se apropie tot mai mult, fizic, de România și Republica Moldova. Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră a transformat dronele într-una dintre cele mai dificile probleme de securitate pentru cele două țări, scrie Le Monde.

Dronele kamikaze sau fragmente ale acestora ajung tot mai frecvent dincolo de teritoriul ucrainean, iar incidentele afectează inclusiv activități economice și civile.

REACȚIE Radu Miruță, interimarul de la Apărare, anunță că USR este dispus să voteze un premier tehnocrat. Ce condiții impune partidul lui Fritz

20:32

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta, dezvăluiri din culisele discuțiilor cu Nicușor Dan de la Cotroceni. „Probabil că va fi propus un independent, mai apropiat de președinte, dar mie mi se pare că noi chiar ne scufundăm”

20:16

Pe litoralul românesc, resturi de drone au fost descoperite în ultimele săptămâni plutind în apă sau ajunse pe plajă, inclusiv în plin sezon turistic.

Stabilirea caracterului intenționat al fiecărei incursiuni rămâne dificilă, în contextul în care Moscova neagă frecvent incidentele, în ciuda evidențelor și turează la maximum propaganda anti-occidentală pe rețelele de socializare din România, încercând să arunce vina pe Ucraina.

Frecvența lor tot mai ridicată ridică însă o întrebare mult mai serioasă: unde se termină efectele colaterale ale atacurilor asupra Ucrainei și unde ar putea începe o strategie rusă de testare a reacției statelor aflate la frontiera estică a Europei?

Atacurile în regiunea Mării Negre și asupra porturilor ucrainene de la Dunăre nu reprezintă o noutate. Ele au început după invazia rusă la scară largă din februarie 2022, însă intensitatea lor a crescut puternic în această vară.

Miza Moscovei este și una economică

În condițiile în care frontul terestru din Donbas avansează lent, Rusia își concentrează o parte din capacitatea ofensivă asupra infrastructurii care permite Ucrainei să își mențină exporturile și să obțină venituri.

„Deși se înregistrează puține progrese pe frontul din Donbas, Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii economice a Ucrainei, inclusiv asupra porturilor de la Marea Neagră și de pe Dunăre, chiar în mijlocul sezonului de export al cerealelor și al produselor agroalimentare”, a declarat Dorin Popescu, analist geopolitic specializat în regiunea Mării Negre în cadrul Black Sea House și fost diplomat în Rusia și Ucraina.

La începutul lunii august, autoritățile de la Kiev estimau că aproape jumătate dintre exporturile agroalimentare ale Ucrainei ar putea fi afectate dacă atacurile vor continua.

Pentru România, problema este că o parte dintre cele mai importante ținte se află la foarte mică distanță de teritoriul său.

Dronele rusești aduc războiul tot mai aproape de România și Republica Moldova

Regiunea Odesa și infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre au o importanță strategică pentru economia Ucrainei, dar proximitatea lor față de România transformă fiecare atac într-un potențial incident de securitate pe teritoriul NATO.

Ministerul român al Apărării a descris intensificarea recentă a atacurilor drept „fără precedent”.

Unul dintre cele mai grave incidente s-a produs pe 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2, echivalentul Shahed-136, s-a prăbușit în Galați, lovind un imobil rezidențial și provocând rănirea ușoară a două persoane.

Sursa video – X/@ViralVolT1

Incidentul a marcat o escaladare semnificativă: consecințele atacurilor purtate în Ucraina nu se mai limitau la fragmente găsite în zone izolate de lângă frontieră, ci ajungeau într-un important oraș românesc.

România a răspuns inclusiv diplomatic, prin închiderea consulatului rus de la Constanța. De atunci, seria incidentelor a continuat, aproximativ 15 aparate fără pilot fiind semnalate în contextul intensificării atacurilor rusești din apropierea frontierei.

Situația nu privește exclusiv România. Republica Moldova se confruntă la rândul său cu drone și fragmente care ajung pe teritoriul său în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. Pentru Chișinău, problema este cu atât mai sensibilă cu cât țara nu beneficiază de garanțiile de apărare colectivă oferite României prin apartenența la NATO.

Frecvența incidentelor obligă ambele state să își adapteze capacitățile de supraveghere și răspuns la o amenințare care poate veni sub forma unor aparate relativ mici, care zboară la altitudini reduse și pot urma trasee dificil de anticipat.

Două noi incidente într-o singură zi, inclusiv lângă infrastructura energetică din Marea Neagră

Presiunea a devenit din nou evidentă joi, 20 august, când două incidente legate de drone rusești au vizat spațiul aerian și maritim al României.

Într-unul dintre cazuri, o dronă a pătruns în spațiul aerian românesc și a ajuns în județul Tulcea, unde s-a prăbușit pe un câmp. Incidentul a avut loc în apropierea unei regiuni aflate de mai mult timp sub supraveghere sporită din cauza atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

În aceeași zi, amenințarea s-a extins și asupra spațiului maritim.

O dronă navală a fost neutralizată de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române în apropierea infrastructurii de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră asociate proiectului Neptun Deep. Proximitatea unui asemenea incident față de infrastructura energetică ridică miza dincolo de problema încălcării spațiului aerian.

Sursa video – X/@Osint613

Instalațiile energetice, porturile, rutele comerciale și infrastructura din Marea Neagră reprezintă obiective cu importanță economică și strategică majoră pentru România și totodată o țină pentru Rusia.

Repetarea incidentelor alimentează inevitabil suspiciunea că unele dintre acestea ar putea fi folosite pentru testarea timpilor de reacție, a sistemelor radar și a procedurilor NATO, în contextul unui posibil atac rusesc asupra unei țări aliate.