Au fost reluate cercetările arheologice sistematice în partea de est a Cetății Alba Carolina, locul în care s-au descoperit ruinele porții prin care a intrat Mihai Viteazul. Descoperirea a fost făcută în 2025, când a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții prin care conducătorul Țării Românești (1593–1601) a pătruns în cetatea Bălgradului.
Arheologii au reluat cercetările în zona porții prin care Mihai Viteazul a intrat în cetatea Bălgradului, în 1599. Anul trecut au fost descoperite aici ruinele turnului medieval și poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetările vizează un punct important al fortificațiilor din Alba Iulia. Pe același aliniament se află trei porți din epoci diferite.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fau-fost-reluate-cercetarile-in-zona-cetatii-alba-carolina-locul-in-care-s-au-descoperit-ruinele-portii-prin-care-a-intrat-mihai-viteazul.jpg)
Au fost reluate cercetările în zona Cetății Alba Carolina, locul în care s-au descoperit ruinele porții prin care a intrat Mihai Viteazul
„Cercetarea din zona Porții Sfântul Gheorghe aduce informații importante privind configurația și caracterul monumental al acestui ansamblu defensiv medieval. Anul trecut a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o temniță. Ansamblul era alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară construită la începutul sec. al XVI-lea”, a precizat coordonatorul cercetării arheologice, Anca Timofan.
Poarta este asociată cu intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599. Evenimentul a fost consemnat și popularizat ulterior de Nicolae Bălcescu. Anca Timofan spune că descoperirea locului are o importantă valoare simbolică pentru comunitate. Poarta Sfântul Gheorghe a devenit astfel legată de una dintre figurile importante ale istoriei naționale.
Săpăturile sunt dificile din cauza adâncimii și a amplasării pe bastion. Cercetarea a fost extinsă pentru documentarea structurilor și compararea lor cu planul cetății realizat de Giovanni Morando Visconti în 1711. La aproximativ 4 metri adâncime a fost descoperită poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Poarta principală, numită porta praetoria, asigura accesul către clădirea comandamentului militar, principia.
Descoperirea porții praetoria ajută la clarificarea planului castrului roman și a modului în care era organizat spațiul militar. Cercetările au arătat și că zidul estic al palaestrei romane este suprapus parțial de zidul cetății medievale. Palaestra era o curte destinată exercițiilor și antrenamentelor soldaților.
Cercetările au scos la iveală și urmele demolărilor sistematice ale structurilor medievale, făcute de autoritățile habsburgice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost identificat și zidul care înconjura complexul franciscanilor bulgari, stabiliți la Alba Iulia în 1711. Arheologii vor să conserve vestigiile și să le includă într-un circuit turistic. Proiectul „Porțile Mileniilor” ar putea prezenta vizitatorilor evoluția fortificațiilor și a orașului Alba Iulia.
„Un obiectiv important îl reprezintă conservarea in situ a vestigiilor, urmată de un proiect de restaurare și punere în valoare prin amenajarea unui circuit turistic. Ansamblul „Porțile Mileniilor” poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia”, a punctat Anca Timofan, arată Agerpres.
Sursă foto: Facebook Muzeul Național al Unirii Alba Iulia