Au fost reluate cercetările în zona Cetății Alba Carolina, locul în care s-au descoperit ruinele porții prin care a intrat Mihai Viteazul

Au fost reluate cercetările arheologice sistematice în partea de est a Cetății Alba Carolina, locul în care s-au descoperit ruinele porții prin care a intrat Mihai Viteazul. Descoperirea a fost făcută în 2025, când a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții prin care conducătorul Țării Românești (1593–1601) a pătruns în cetatea Bălgradului.

Arheologii au reluat cercetările în zona porții prin care Mihai Viteazul a intrat în cetatea Bălgradului, în 1599. Anul trecut au fost descoperite aici ruinele turnului medieval și poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetările vizează un punct important al fortificațiilor din Alba Iulia. Pe același aliniament se află trei porți din epoci diferite.

EVENIMENT Funeraliile Regelui Harald al V-lea al Norvegiei. Mii de oameni s-au adunat la Oslo pentru a-și lua rămas-bun de la regretatul suveran. Familii regale din toată Europa participă la ceremonie

12:07

EXCLUSIV Se mai poate amâna intrarea AUR la guvernare? Adrian Cioroianu: Dacă mai colaborează 6 luni cu PSD, AUR se dezumflă

12:06

 Loading ...

Au fost reluate cercetările în zona Cetății Alba Carolina, locul în care s-au descoperit ruinele porții prin care a intrat Mihai Viteazul

„Cercetarea din zona Porții Sfântul Gheorghe aduce informații importante privind configurația și caracterul monumental al acestui ansamblu defensiv medieval. Anul trecut a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o temniță. Ansamblul era alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară construită la începutul sec. al XVI-lea”, a precizat coordonatorul cercetării arheologice, Anca Timofan.

Poarta este asociată cu intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599. Evenimentul a fost consemnat și popularizat ulterior de Nicolae Bălcescu. Anca Timofan spune că descoperirea locului are o importantă valoare simbolică pentru comunitate. Poarta Sfântul Gheorghe a devenit astfel legată de una dintre figurile importante ale istoriei naționale.

Săpăturile sunt dificile din cauza adâncimii și a amplasării pe bastion. Cercetarea a fost extinsă pentru documentarea structurilor și compararea lor cu planul cetății realizat de Giovanni Morando Visconti în 1711. La aproximativ 4 metri adâncime a fost descoperită poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Poarta principală, numită porta praetoria, asigura accesul către clădirea comandamentului militar, principia.

Descoperirea porții praetoria ajută la clarificarea planului castrului roman și a modului în care era organizat spațiul militar. Cercetările au arătat și că zidul estic al palaestrei romane este suprapus parțial de zidul cetății medievale. Palaestra era o curte destinată exercițiilor și antrenamentelor soldaților.

Ansamblul „Porțile Mileniilor” ar putea prezenta modul în care au evoluat fortificațiile orașului Alba Iulia

Cercetările au scos la iveală și urmele demolărilor sistematice ale structurilor medievale, făcute de autoritățile habsburgice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost identificat și zidul care înconjura complexul franciscanilor bulgari, stabiliți la Alba Iulia în 1711. Arheologii vor să conserve vestigiile și să le includă într-un circuit turistic. Proiectul „Porțile Mileniilor” ar putea prezenta vizitatorilor evoluția fortificațiilor și a orașului Alba Iulia.

„Un obiectiv important îl reprezintă conservarea in situ a vestigiilor, urmată de un proiect de restaurare și punere în valoare prin amenajarea unui circuit turistic. Ansamblul „Porțile Mileniilor” poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia”, a punctat Anca Timofan, arată Agerpres.

Sursă foto: Facebook Muzeul Național al Unirii Alba Iulia