Premierul demis, Ilie Bolojan, a vorbit despre reducerea numărului de parlamentari la 300, un obiectiv pe care l-a promovat intens, în urmă cu exact un an, pe vremea când încă era încă șef al Executivului, cu puteri depline. Premierul demis a declarat joi seară, la B1TV, că proiectul nu s-a concretizat din cauza partidelor din fosta coaliție de guvernare. Pe de altă parte, miercuri 9 septembrie, la propunerea AUR, Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a stabilit, prin vot, formarea unui grup de lucru care să analizeze legea.
„PNL susține reducerea numărului de parlamentari, dar când am intrat în această coaliție, am făcut o înțelegere că subiectele care nu au acordul tuturor partidelor nu vor fi promovate de către coaliție”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului demis, acesta ar fi inițiat un proiect de lege prin care s-ar fi încercat reducerea numărului de parlamentari.
„S-a închis această coaliție, acest subiect era unul dintre ele. Am încercat o formulă de reducere care să ține cont de populația pe care România o are la recensământ, nu pe cea de la evidențele populației, ceea ce ar fi însemnat o reducere de 10%, acesta este un proiect, sau cel puțin ceea ce se discută, de reducere mai puternică”, a mai precizat Bolojan.
Inițiativa reanalizării acestei legi aparține formațiunii AUR, care a solicitat, marți, în plenul Camerei Deputaților, introducerea în dezbatere a proiectului de lege privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, în acord cu rezultatul referendumului pe această temă.
Întrebat despre această situație, Bolojan a încercat să își argumenteze eșecul, din timpul mandatului, privind acest proiect de lege. Premierul demis a redus inițiativa AUR la o manevră electorală, menită „să sune bine ca să mai putem marca un punct sau altul”.
„Vom vedea și în perioada următoare, pe fondul acestei turbulențe, tot felul de evenimente în Parlament.
Ne putem aștepta la tot felul de proiecte, care, în general, sună bine, dar dacă sunt cu impact financiar, totdeauna trebuie verificat de unde vom avea banii ca să dăm anumite lucruri, iar dacă sunt alte tipuri de legi, trebuie calculate în așa fel încât ele să funcționeze, să fie constituționale, să aibă niște efecte bune, nu doar să sune bine ca să mai putem marca un punct sau altul”, a declarat Bolojan.
Bolojan și-a reluat discursul potrivit căruia decizia Curții Constituționale de validare a amendamentului la Legea Integrității, care l-a lăsat pe Fritz pe alți primari fără mandat, ar fi fost influențată politic. Premierul demis a menționat că votul CCR ar fost cu „dedicație pentru o persoană sau alta”.
Desigur, Bolojan a adus în discuție și moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR pentru demiterea sa la data de 5 mai, anul acesta.
„Fiind un Parlament pulverizat în momentul de față, în care vedem tot felul de voturi ciudate, tot felul de negocieri care au loc, și am văzut, de la numirile care s-au făcut la televiziune sau la radio, am văzut amendamentele care s-au dat pe legislații legate de integritate, care erau cu dedicație pentru o persoană sau alta, sau la moțiunea de cenzură pe care PSD și AUR au votat-o împreună, anumite lucruri funcționează în parlament”, a mai adăugat Bolojan.
AUR a solicitat, marți, în plenul Camerei Deputaților, introducerea în dezbatere a proiectului de lege privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, în acord cu rezultatul referendumului pe această temă. În urma demersului AUR, proiectul PL-x nr. 296/2023 urmează să fie discutat în comisiile parlamentare.
În Biroul Permanent de miercuri, grupurile parlamentare ale PSD, PNL, AUR şi USR au ajuns la un consens şi anume acela ca fiecare formaţiune să delege câte trei reprezentanţi pentru grupul comun de lucru care ar urma să pună la punct textul acestei legi, cu toate amendamentele incluse.
Termenul stabilit pentru ducerea la îndeplinire este de 30 zile, iar acesta s-ar împlini în data de 9 octombrie 2026.