Negocierile pentru viitorul buget al UE ar putea provoca probleme României. Riscăm să primim mai puțini bani pentru agricultură și alte domenii

Dezbaterile pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene marchează un punct critic, potrivit unui document care evidențiază că diferențele dintre statele membre conduc inevitabil la o discuție despre reducerea cheltuielilor din cele aproape 2.000 de miliarde de euro, propuse de Comisia Europeană, potrivit unei analize Euractiv.com. Miza este importantă pentru România, care cere menținerea unor sume consistente pentru coeziune și agricultură, exact domeniile asupra cărora unele dintre cele mai mari economii ale UE vor să reducă presiunea bugetară.

JUSTIȚIE Cetățean rus care voia să devină român cu acte în regulă peste noapte, dat pe mâna judecătorilor de parchetul instanței supreme. A recunoscut că a folosit acte false la autorități

10:47

INEDIT Povestea românului care a dat examenul auto de 20 de ori, l-a luat de fiecare dată și a câștigat zeci de mii de euro

10:40

Reprezentanții celor 27 de state membre urmează să discute miercuri viitorul Cadru Financiar Multianual, într-un moment în care capitalele europene refuză, în mare parte, să își majoreze contribuțiile directe la bugetul comun, dar nu au ajuns nici la un acord asupra noilor taxe și surse de venit propuse de Bruxelles. Situația în care s-a ajuns ia în calcul cea de-a treia variantă: un buget mai mic, semnalează stiripesurse.ro.

„Atunci când aceste elemente sunt puse alături de reticența multora de a-și crește contribuțiile la bugetul UE și de nivelurile diferite de susținere pentru noile resurse proprii, ele indică necesitatea de a reflecta asupra nivelului nostru de ambiție privind creșterea cheltuielilor”, arată o notă pregătită de președinția irlandeză a Consiliului UE, consultată de Euractiv.

Uniunea Europeană, scindată de problemele financiare

Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Problema este că mai multe state, în frunte cu Germania, Olanda și Suedia, consideră că dimensiunea totală a bugetului este prea mare.

Această tabără susține că Uniunea trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, competitivitate și tehnologii strategice, dar fără ca factura totală să crească masiv. Consecința ar fi reducerea sau restructurarea cheltuielilor tradiționale, în special pentru agricultură și coeziune.

Cancelarul german Friedrich Merz a sintetizat această poziție și a declarat că, „cu bugetul secolului XX, nu vom putea rezolva problemele secolului XXI”, cerând reduceri.

De cealaltă parte se află statele care beneficiază puternic de fondurile de coeziune și de Politica Agricolă Comună și care avertizează că noile priorități ale Europei nu trebuie finanțate prin sacrificarea celor vechi. Italia, Polonia și Spania se numără printre țările care resping reducerile semnificative ale cheltuielilor destinate regiunilor mai sărace și agricultorilor.

Coeziunea și agricultura ar putea pierde bani

Poziția României este mai apropiată de tabăra statelor care vor protejarea politicilor tradiționale. Bucureștiul a susținut în discuțiile privind viitorul buget european necesitatea unui buget ambițios, cu finanțări consistente pentru coeziune și agricultură. Pentru România, fondurile de coeziune sunt esențiale pentru infrastructură, transport, dezvoltare regională, investiții locale și proiecte sociale, în timp ce Politica Agricolă Comună reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru fermieri.

Ideea este împărtășită și de președintele Consiliului European, António Costa, care a susținut în discuțiile cu liderii europeni că viitorul buget trebuie să răspundă noilor nevoi de apărare, securitate și competitivitate, dar a subliniat în același timp că agricultura și coeziunea trebuie să rămână finanțate.

Prima încercare de compromis, tăieri de circa 33 de miliarde de euro

O variantă anterioară de compromis, pregătită în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, prevedea reduceri de aproximativ 33 de miliarde de euro, circa 2% față de propunerea Comisiei Europene. Documentul ar fi coborât nivelul cheltuielilor, însă nici această variantă nu a fost considerată suficientă de statele cele mai preocupate de disciplina bugetară. Olanda, de exemplu, a respins varianta, susținând că dimensiunea totală a bugetului rămâne prea mare într-un moment în care chiar guvernele naționale sunt obligate să își limiteze cheltuielile. Acum, președinția irlandeză încearcă să afle până unde sunt dispuse statele să meargă cu reducerile.

Nimeni nu vrea să plătească mai mult

Conflictul privind cheltuielile este amplificat de lipsa unui acord privind veniturile. Statele membre nu vor, în general, să își majoreze puternic contribuțiile directe la bugetul UE. În același timp, nu există consens nici pentru introducerea noilor „resurse proprii” propuse de Comisia Europeană. Bruxelles-ul a pus pe masă mai multe surse noi de finanțare, printre care venituri provenite din certificatele de emisii de carbon, mecanisme bazate pe deșeurile electronice, veniturile din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și contribuții suplimentare din partea companiilor.

Taxarea emisiilor de carbon și o contribuție legată de deșeurile electronice sunt văzute în acest moment drept două dintre variantele cu cele mai mari șanse de a supraviețui negocierilor. Dar chiar și acestea generează unele opoziții.

Tăierile devin tot mai greu de evitat

Parlamentul European merge în direcția opusă și vrea mai mulți bani. Eurodeputații susțin că Uniunea are nevoie de un buget mai mare, nu mai mic, pentru a putea finanța simultan noile priorități și politicile tradiționale. Parlamentul cere protejarea agriculturii și a coeziunii și respinge ideea ca apărarea și competitivitatea să fie finanțate prin reducerea acestor capitole. Această poziție pune instituțiile europene pe traiectorii diferite.

Așadar, Comisia Europeană propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, mai multe state cer reduceri semnificative, în schimb Parlamentul European vrea o anvelopă mai mare. Un acord final va necesita atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European. De aceea, António Costa încearcă să găsească un compromis și face un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state înainte de a negocieri.

Printre ultimele opriri se află Roma, Paris, Viena și Bruxelles iar apoi Costa urmează să meargă în Irlanda pentru discuții cu premierul Micheál Martin, în condițiile în care președinția irlandeză a Consiliului pregătește următorul document de negociere. Ținta politică este găsirea unui acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte ca Europa să intre într-un calendar electoral în 2027.