Faptele din dosarul „10 august” ar putea fi deja prescrise din data de 10 august 2026. Cum explică surse avizate parcursul speței

Faptele din dosarul violențelor din 10 august 2018 ar putea fi deja prescrise, încă de la data de 10  august 2026, potrivit unor surse avizate din sfera dreptului penal, care arată că cele câteva luni de prelungire a termenului de prescripție instituite prin decretul prezidențial din pandemie nu ar produce efecte ca urmare a efectelor deciziei CCR 152 din 6 mai 2020.

Potrivit acestei decizii a CCR, precizată de sursele Gândul, suspendarea drepturilor menționate în decretul prezidențial din vremea pandemiei cu COVID-19 contravine Constituției României, potrivit căreia asemenea restrângeri pot fi dispuse doar prin lege și numai motivat.

EXCLUSIV Marius Tucă: Fac un apel la jandarmerie să nu mai atace protestatarii/Zeci de dube de jandarmi apără o clădire goală

18:06

FLASH NEWS Parlamentul European a adoptat „Scutul pentru Democrație” împotriva dezinformării. Rusia este văzută ca principalul stat ostil

17:55

 Loading ...

Sursele noastre fac trimitere la articolul 53 din Constituția României, lege fundamentală a statului român, care prevede „Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți”:

„(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”, prevede Constituția la articolul indicat.

Opt ani pentru Justiție

Termenul de prescripție a răspunderii penale, arată mai departe sursele chestionate, este de opt ani și se calculează prin raportare la maximul pedepsei cele mai grave cercetate, abuzul în serviciu, în acest caz.

Deși în anul 2022 a fost modificat articolul 155 din Codul de Procedură Penală, privind întreruperea prescripției, cele două decizii ale CCR anterioare care afectează textul de la articolul 155 precum și  data săvârșirii presupuselor fapte, anul 2018, impun aplicarea principiului legii penale mai favorabile, prevăzut în articolul 5 din Codul Penal.

Astfel, spun sursele noastre, prin prisma celor expuse mai sus termenul corect de prescripție a răspunderii penale pentru faptele cercetate în legătură cu evenimentele violente 10 august 2018 ar fi intervenit la data de 10 august 2026, după scurgerea a opt ani de la momentul efectiv al faptelor cercetate și deduse judecății.

În atare context, arată mai departe sursele menționate, completul de judecată de la Curtea Militară de Apel ar urma să dispună încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților din dosar, ca urmare a intervenirii prescripției încă de la data de 10 august 2026.

Într-o asemenea ipoteză inculpații din dosar pot cere continuarea procesului penal (readministrarea tuturor probelor) țintind o eventuală achitare, cunoscând deja că ei practic nu mai pot fi condamnați.

Dreptatea între Achitare și Prescțipție

Curtea Militară de Apel București a început, marți, judecarea apelului în dosarul „10 August”.

În acest dosar, foști șefi ai Jandarmeriei au fost achitați în primă instanță pentru abuz în serviciu, în contextul reprimării violente a manifestanților la protestul desfășurat în august 2018.

Cei achitați în data de 15 iunie au fost:

Sentința din primă instanță a fost dată de judecătorul Nicolae George Octavian de la Tribunalul Militar București. Acesta a motivat că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

În aceeași zi,  alți ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei implicați în reprimarea protestatarilor au fost achitați sau au primit pedepse cu suspendare.

Decizia, atacată cu apel de Parchetul Militar

Decizia Tribunalului Militar București a fost atacată cu apel de Parchetul Militar. Peste o sută de persoane vătămate au făcut, la rândul lor, apel. Faptele de care sunt acuzați foștii șefi ai Jandarmeriei se prescriu în luna octombrie.

În luna august 2023, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată de procurorii Secției Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părți civile în proces.

Conform anchetei, colonelul Laurențiu Cazan – comandant al acțiunii -, precum și Gheorghe Cucoș și Ionuț Sindile – coordonatori ai aceleiași acțiuni – și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu. Aceștia au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine – cu încălcarea dispozițiilor legale – intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei. Erau aproximativ 30.000 persoane. Șefii Jandarmeriei au condus, ulterior, acțiunea.

Procurorii susțin că intervenția în forță a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piața Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală și nejustificată.

Aceștia spun că folosirea de către forțele de ordine a unor dispozitive din dotare – bastoane de cauciuc, scuturi de protecție, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic și iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe – poate fi considerată drept un tratament „inuman” și „degradant”.

• Colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române;
• Colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei;
• Colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române.