Prezent în platoul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, cu o zi înainte de desemnarea lui Siegfried Mureșan, primarul general al Capitalei și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, spus că nu există voturile necesare ca un Guvern Mureșan să treacă de Parlament. Acesta a relatat că PNL este pregătit să își asume conducerea unui guvern minoritar și are deja în plan un proiect politic comun alături de USR pentru anul 2028, în timp ce un parteneriat cu UDMR rămâne strict conjunctural. Edilul a subliniat că liberalii mențin dialogul deschis pentru rezolvarea blocajului guvernamental. Emisiunea integrală poate fi urmărită aici.
Ciprian Ciucu a precizat că, deși este dificil de asigurat o majoritate, acest lucru nu înseamnă că nu pot fi purtate discuții cât mai largi pentru a încerca îndeplinirea misiunii.
„E foarte greu să asigurăm o majoritate dar asta nu însemna ca nu putem face, ca nu putem încerca să avem discuții cat mai largi să încercăm să ne îndeplinim misiunea”, a precizat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, la „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”.
Prim-vicepreședintele a subliniat că PNL are o strategie clară pentru deblocarea crizei de pe scena politică și este gata să guverneze chiar și fără o susținere majoritară garantată inițial. Ciprian Ciucu a menționat că decizia finală depinde de modul în care PSD se va poziționa la votul de învestitură.
„Ni s-a cerut o propunere, noi avem o propunere. Noi ne asumăm responsabilitatea și unui guvern minoritar dacă vrea să voteze PSD-ul un astfel de guvern”, a declarat primarul general al Capitalei.
În ceea ce privește relațiile cu ceilalți parteneri de pe scena politică, primarul Capitalei Ciprian Ciucu a punctat o diferență clară între parteneriatul strategic cu reprezentanții Uniunii Salvați România și dialogul purtat cu formațiunea condusă de Kelemen Hunor. Edilul a transmis că apropierea de USR vizează construcția unui proiect electoral comun pentru anul 2028.
„În ceea ce privește relația cu USR lucrurile sunt deja destul de clare. Deja gândim și un proiect comun pentru 2028”, a afirmat primarul general al Capitalei.
Poziționarea față de Uniunea Democrată Maghiară din România este privită cu rezerve de prim-vicepreședintele PNL. Acesta a atras atenția asupra flexibilității politice a reprezentanților maghiari în raport cu celelalte forțe parlamentare.
„În ceea ce privește alianța cu UDMR cred ca va fi conjucturală. Adică din comportamente nu sunt 100% convins. Dânșii au putere de alianță mai mare în sensul în care se pot alia și cu PSD și cu noi”, a declarat edilul.
La 135 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan și după două desemnări – Eugen Tomac și Adrian Veștea – care nu au dus la formarea unui nou Executiv cu puteri depline, președintele Nicușor Dan a făcut joi, 17 septembrie, cea de-a treia nominalizare pentru funcția de prim-ministru. Este vorba despre europarlamentarul Siegfried Mureșan, propunerea susținută de aripa liberală condusă de Ilie Bolojan, alături de USR.
Criza politică de la Palatul Victoria s-a declanșat la data de 5 mai 2026, când moțiunea de cenzură împotriva executivului condus de premierul demis Ilie Bolojan a fost adoptată cu 281 de voturi favorabile în plenul reunit al Parlamentului. Ruptura din fosta coaliție a survenit după retragerea sprijinului politic de către PSD și demisia a șase miniștri social-democrați, pe fondul disputelor majore legate de măsurile fiscale și de un deficit de peste 30 de miliarde de lei din bugetul de stat.
Pentru acordarea votului de învestitură, noul cabinet are nevoie de sprijinul a cel puțin 233 de parlamentari din totalul de 466 de deputați și senatori. Anterior nominalizării lui Siegfried Mureșan, șeful statului a mai operat două desemnări: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul după zece zile, și Adrian Veștea, al cărui cabinet a obținut doar 189 de voturi favorabile în plen la data de 22 iunie 2026, eșuând să atingă majoritatea legală.
Articolul 103 din Constituția României menționează că, după ce a fost desemnat de președinte pentremisiu funcția de prim-ministru, noul candidat are datoria de a cere, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Ulterior, în ședință comună a celor două camere, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.