Cum a descoperit lumea că balenele cântă. Înregistrarea care a schimbat pentru totdeauna felul în care le privim

În anii 1950 și 1960, oamenii de știință și-au dat seama că sunetele produse de balene formează un cântec. Acum știm că aceste cântece prezintă chiar și unele caracteristici ale limbajului uman.

În anul 1952, inginerul american specializat în sonare Frank Watlington era staționat în largul coastelor Bermudelor, ascultând în adâncuri pentru a detecta submarine sovietice și activitate seismică.

Watlington folosea un tip de hidrofon aflat la începuturile sale. Sunetele triste și tulburătoare continuau uneori ore întregi. Astfel a început să creadă că erau produse de balene cu cocoașă. S-a dovedit că avea dreptate. Înregistrările timpurii extraordinare realizate de Watlington și alții despre comunicarea balenelor cu cocoașă aveau să transforme pentru totdeauna modul în care privim aceste animale, relatează BBC.

ASTRONOMIE Premieră în astronomie: au fost detectate pentru prima dată semnale radio provenind direct de la o planetă din afara Sistemului Solar

21:59

ECONOMIE Economia României a coborât sub nivelul celei din Serbia. Ce estimează Coface pentru 2027

21:54

 Loading ...

Descoperirea cântecului

Watlington a început să împărtășească înregistrările sale cu localnici și cercetători, iar în 1967 i-a întâlnit pe biologii acustici Katy și Roger Payne, care călătoriseră în Bermuda.

„Ceea ce am auzit în condiții de ascultare imposibil de proaste a fost cea mai extraordinară și uimitoare reprezentație acustică pe care am auzit-o vreodată de la vreun animal și pe care am mai auzit-o vreodată de la vreun animal de atunci”, a declarat Roger, care a murit în 2023, pentru podcastul The Documentary al BBC în 2020.

Cei doi au fost uimiți de sunetele frumoase și foarte variate. „Erau, după cum am aflat mai târziu, sunetele unui singur animal”, a declarat Katy pentru NPR în 2015. „Un singur animal.”

Watlington le-a împrumutat o înregistrare, pe care Katy, Roger și colaboratorii lor (conservaționistul Scott McVay, matematiciana Hella McVay și cercetătoarea Eleanora D’Arms) au început să lucreze pentru a o descifra.

Ei și-au dat seama că sunetele erau repetate în tipare lungi și previzibile. „Nu puteai să o asculți de 100 de ori, așa cum am făcut eu, fără să realizezi treptat acest lucru”, i-a spus Roger BBC în 2020. „Când un animal produce un sunet care este ritmic și se repetă, acesta este definit ca fiind un cântec.”

Sursă foto: Shutterstock

Albumul care a contribuit la protejarea balenelor

„Cântecul este un comportament destul de neobișnuit în lumea naturală, iar noua sa asociere cu balenele a avut ecou în rândul oamenilor”, spune Andy Rogan, biolog specializat în mamifere marine și director pentru știință și conservare la Ocean Alliance. „În afară de oameni, se credea că, în esență, doar păsările cântă”, spune el.

În 1970, Roger, Katy și Watlington au lansat Songs of the Humpback Whale, un album care conținea cinci înregistrări ale balenelor cu cocoașă, alese special pentru frumusețea lor și pentru puterea de a emoționa oamenii.

Albumul a avut un succes răsunător, aducând rapid sunetele tulburătoare ale balenelor cu cocoașă în atenția a milioane de oameni. S-a vândut în peste 125.000 de exemplare. A devenit cel mai bine vândut album de sunete din natură din istorie. Un fragment a fost trimis tuturor celor 10,5 milioane de abonați National Geographic, cea mai mare tirajare unică din istoria înregistrărilor.

Roger a folosit albumul pentru a obține sprijin pentru protejarea balenelor, trimițând exemplare tuturor, de la Beatles la Bob Dylan. Cântărețele Judy Collins și Kate Bush au inclus cântece de balene pe albumele lor. Fragmente au fost folosite într-un film Star Trek din 1986, într-un scenariu despre călătoria în timp pentru salvarea balenelor cu cocoașă de la extincție. În 1977, un fragment a fost chiar trimis în spațiu, pe discul Voyager 1 Golden Record.

O percepție schimbată

Vânate timp de secole pentru orice, de la uleiul folosit pentru iluminat și fabricarea săpunului până la ambra cenușie folosită în parfumuri, la începutul anilor 1970 mai multe specii de balene se aflau în pragul extincției. Printre acestea se numărau și balenele cu cocoașă: rămăseseră mai puțin de 5% din efectivele de dinaintea începerii vânătorii de balene.

Împreună cu imaginile de la mijlocul anilor 1970 cu balene harponate, realizate de Greenpeace, organizație înființată recent la acea vreme, Songs of the Humpback Whale a contribuit la mobilizarea unei mișcări aflate la început împotriva vânătorii de balene.

Pe fondul presiunii tot mai mari, în 1972, Congresul SUA a adoptat Marine Mammal Protection Act, iar în 1982 a fost adoptat un moratoriu global obligatoriu din punct de vedere juridic asupra vânătorii comerciale de balene, urmat de o interdicție totală în 1985-1986.

Populațiile unor specii de balene au început să crească, iar balenele cu cocoașă, în special, au cunoscut de atunci o revenire remarcabilă.

Deși balenele cu cocoașă au cel mai complex cântec cunoscut în rândul balenelor (acesta prezintă chiar și unele caracteristici ale limbajului uman), sunetele altor balene i-au uimit, de asemenea, pe cercetători. Cașaloții, de exemplu, care comunică prin secvențe de clicuri asemănătoare codului Morse, cunoscute sub numele de codas, au acum dialecte regionale, în timp ce masculii produc și clicuri separate, mai lente, mai profunde și extrem de puternice. Iar sunetele de o intensitate imensă ale balenei albastre, prea joase pentru a putea fi percepute de urechea umană, pot călători până la 1.000 de mile (1.600 km).