Cei mai mulți dintre noi am auzit despre dieta mediteraneeană și numeroasele sale beneficii pentru sănătate, însă există un alt regim alimentar european care te-ar putea ajuta, de asemenea, să trăiești mai mult.
Se numește dieta nordică și se bazează pe alimentele tradiționale din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Aceasta are multe elemente comune cu dieta mediteraneeană, dar este, în esență, versiunea adaptată climatului rece. Uneori, este numită „dieta mediteraneeană a nordului”, conform Science Alert.
Mesele sunt alcătuite în principal din alimente de origine vegetală și pun accentul pe produse tradiționale din cultura nordică, precum peștele gras și legumele rădăcinoase. Asta înseamnă preferarea uleiului de rapiță în locul celui de măsline, a ovăzului și secarei în locul grâului și orezului, precum și a perelor și merelor în locul portocalelor și bananelor.
Acum, un nou studiu aduce dovezi suplimentare în sprijinul ideii că o dietă nordică sănătoasă te-ar putea ajuta să trăiești mai mult.
Cercetătorii din Danemarca au folosit date medicale provenite de la peste 64.000 de adulți de vârstă mijlocie și vârstnici din Suedia și le-au utilizat pentru a simula un studiu randomizat pe termen lung, care compară intervențiile alimentare.
Analiza lor ipotetică estimează că respectarea strictă a unei diete nordice sănătoase ar putea reduce semnificativ riscul de deces din orice cauză pe parcursul a 24 de ani. Rezultatele au fost publicate în The American Journal of Clinical Nutrition.
Acestea susțin o analiză sistematică din 2025, care a constatat că persoanele ale căror obiceiuri alimentare erau mai apropiate de dieta nordică aveau riscuri mai mici de mortalitate din orice cauză, de mortalitate cardiovasculară și de mortalitate prin cancer, comparativ cu cele care respectau mai puțin acest regim alimentar.
Rezultatele susțin, de asemenea, parțial, un studiu controlat randomizat recent, realizat în rândul adulților suedezi cu prediabet sau diabet de tip 2.
În cadrul acestui studiu, unii participanți au înlocuit pâinea albă și pastele cu terci de ovăz și pâine de secară. Au folosit ulei de rapiță în loc de unt și au consumat produse cultivate local, precum mere, fructe de pădure și varză. De asemenea, au mâncat pește gras, precum somonul.
Cei care au respectat această dietă nordică sănătoasă au obținut rezultate mai bune decât cele prevăzute de recomandările nutriționale nordice din 2012 în ceea ce privește reducerea grăsimii hepatice, a markerilor enzimatici hepatici, a greutății corporale, a glicemiei și a markerilor lipidici.
„Dieta nordică sănătoasă a oferit cele mai bune rezultate în rândul participanților la studiu care aveau diabet; grăsimea hepatică a scăzut cu puțin peste 20%, iar controlul glicemiei s-a îmbunătățit pe parcursul unui an”, a declarat în 2025 Ulf Risérus, de la Universitatea Uppsala din Suedia, autorul principal al studiului controlat randomizat.
„Mai mult de jumătate dintre participanți au prezentat, de asemenea, remisia bolii ficatului gras. Acest lucru face ca rezultatele să fie la fel de importante pentru persoanele cu boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cât și pentru cele cu diabet de tip 2.”
Comparativ cu dieta mediteraneeană, există mult mai puține cercetări privind legăturile dintre dieta nordică și sănătatea pe termen lung și, din păcate, cercetarea necesită timp.
Studiul recent din Danemarca nu este un studiu clinic, ci o metodă statistică ingenioasă de a investiga potențialul pe termen lung al dietei nordice, fără a aștepta finalizarea unui studiu care durează 20 de ani. În acest fel, cercetătorii au comparat recomandările nutriționale nordice cu o dietă nordică mai tradițională.
Interesant este că noul studiu nu a identificat o reducere clară a riscului de evenimente hepatice grave în cazul adoptării unei diete nordice sănătoase, comparativ cu recomandările nordice privind sănătatea din 2023.
Totuși, a identificat o diferență semnificativă în estimările privind mortalitatea din orice cauză. Comparativ cu recomandările generale privind sănătatea, dieta nordică sănătoasă a fost asociată cu un risc cu 4% mai mic de deces din orice cauză în următorii 24 de ani.
Comparativ cu absența oricărei intervenții alimentare, aceasta a fost asociată cu un risc cu 6% mai mic de mortalitate din orice cauză. Analizând subgrupuri specifice, cercetătorii au găsit dovezi că unele persoane ar putea beneficia mai mult decât altele de pe urma unei diete nordice sănătoase.
Grupul cu rezultate estimate mai bune în ceea ce privește mortalitatea includea o proporție ușor mai mare de femei și de adulți cu vârsta de peste 65 de ani, care sufereau de hipertensiune arterială și diabet. În schimb, persoanele care făceau mișcare cel puțin două ore pe săptămână și aveau un consum mai redus de alcool erau mai puțin reprezentate în acest grup.
Totuși, aceste nuanțe vor trebui verificate în studii viitoare. Studiul respectiv se bazează pe intervenții ipotetice, care presupun că o persoană respectă cu strictețe aceeași dietă timp de mai multe decenii.