Premierul Norvegiei, după discuția telefonică cu Putin: „A fost rațional și profesionist. Dacă ar fi vrut pace, nu ar fi izbucnit războiul de la bun început”. Ce spune Jonas Gahr Støre despre negocierile de la Abu Dkabi

Putin s-ar putea să nu dorească pacea, susține premierul Norvegiei, Jonas Gar Støre, care a discutat cu președintele rus, la telefon, la finalul lunii trecute. Într-un interviu acordat Politico, Jonas Gahr Støre avertizează că nu se așteaptă ca discuțiile de la Abu Dhabi să ducă la un progres semnificativ.

„Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre este deja nepopular în ochii lui Donald Trump, care acuză guvernul său că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace și care, recent, a calificat Norvegia drept o „țară de rahat”. Acum, Støre pune la îndoială previziunea optimistă a președintelui SUA, potrivit căreia un acord de pace „mare și frumos” este pe punctul de a fi semnat pentru a pune capăt celor aproape cinci ani de război pe scară largă dintre Rusia și Ucraina.“, scrie Politico.

Potrivit publicației, în timp ce Casa Albă promovează planuri de reformare a ordinii de securitate existente în Europa, Støre a avertizat, fără menajamente, că apărarea continentului nu trebuie să devină o monedă de schimb în negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina.

ULTIMA ORĂGeorge Simion spune că îi va invita pe reprezentanții AfD la protestul AUR din weekend. Ce rol ar urma să aibă membrii partidului german

18:22

EMISIUNI„Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe marți, 10 noiembrie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Ștefan Popescu

18:17

„Aș fi prudent”, a spus Støre, când a fost întrebat ce se așteaptă să rezulte din negocierile din Emiratele Arabe Unite. „Abu Dhabi este un punct de plecare, iar unul dintre rezultatele acestuia ar trebui să fie o continuare în scurt timp după aceea.”

Potrivit lui Støre, agenda de la Abu Dhabi ar putea include discuții privind un armistițiu în zona Mării Negre pentru a permite transportul în condiții de siguranță al cerealelor, un armistițiu privind infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului în cadrul conflictului, precum și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, cum ar fi schimburile de prizonieri. De asemenea, s-a lucrat la problema garanțiilor de securitate pentru a se asigura că Putin nu va mai lansa un nou atac, a afirmat acesta.

Echipele de negociatori de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10-11 noiembrie. Este prima întâlnire trilaterală dintre părți din luna februarie și are loc după o lună marcată de intensificarea eforturilor diplomatice și de cererile din ce în ce mai insistente ale lui Trump de a se ajunge la un acord.

În această perioadă, liderul Norvegiei s-a aflat de mai multe ori în centrul atențeie. Împreună cu prietenul său apropiat și aliatul regional, președintele Finlandei, Alexander Stubb, Støre a încercat luna trecută să salveze procesul de pace aflat în impas, organizând la Oslo o întâlnire cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Acest lucru a readus Ucraina și Statele Unite pe aceeași lungime de undă și a pregătit terenul pentru discuțiile de la Abu Dhabi. Însă, la o zi după întâlnirea de la Oslo, Witkoff se afla la Sankt Petersburg, lăudându-l pe Putin chiar în fața acestuia ca fiind un „om cu spirit umanitar”, o declarație care i-a îngrozit pe mulți dintre aliații europeni ai Ucrainei.

Støre a afirmat că este prea diplomat pentru a dezvălui ce a simțit în urma acelei remarci. Dar a adăugat: „Așa ceva nu ar fi făcut parte din vocabularul meu.”

Linie directă cu Kremlinul

Pe 27 octombrie, Støre și președintele FInlandei, Alexander Stubb, au luat lucrurile în propriile mâini. În loc să aștepte ca SUA să negocieze un acord cu Putin care ar avea consecințe enorme pentru Europa, au ridicat receptorul pentru a suna direct la Kremlin.

A fost o inițiativă rară din partea liderilor pro-Ucraina față de Putin, care a fost izolat de Europa încă de la începutul invaziei rusești pe scară largă din 2022. Discuția telefonică de 90 de minute dintre aceștia a uimit și consternat unii dintre vecinii țărilor nordice, precum Danemarca și Letonia, care considerau că Europa ar trebui să continue să-l izoleze pe agresorul rus.

Støre a respins această idee și a apărat decizia lor de a deschide o linie directă de comunicare cu Kremlinul.

„Să recunoaștem. El nu este izolat”, a spus premierul. „Singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington.”

Deși Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, războiul se desfășoară în Europa, a spus el.

„A trăi de la o lună la alta… crezând că acest război se va încheia dacă Europa nu va purta discuții cu Moscova, cred că este o iluzie… Considerăm că ar trebui să existe voci europene care să ajungă la Putin, cu mesajul care să explice de ce și cum sprijinim Ucraina.”

Rațional. Nu un pacificator

Støre a fost întrebat de jurnaliști cum ar caracteriza starea de spirit a președintelui rus

Politico: A părut rațional în timpul conversației? Støre: Aș descrie-o ca fiind profesională. Aș descrie-o ca fiind rațională”, a spus el. „A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor — nu ne vom întrerupe reciproc, ne vom limita la declarații. Argumentele sale au fost transmise cu o claritate desăvârșită.”

Unele relatări au sugerat că Putin ar fi profitat de convorbire pentru a le ține celor doi lideri nordici o prelegere despre istoria slavă, folosind-o ca justificare pentru război, o impresie pe care norvegianul dorește să o corecteze: „Trebuie să precizez, pentru că am luat parte la conversație. El nu a făcut asta.”

Jurnaliștii Politico l-au mai întrebat pe Støre dacă Putin dorește pacea.

„Ei bine, dacă ar fi dorit pacea, nu ar fi izbucnit războiul de la bun început. Dacă ar fi dorit pacea în acești cinci ani, când vede că țara sa se află în regres, că țările vecine devin membre ale NATO, că poporul său este ucis și toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat. Așadar, aceasta este o perspectivă asupra situației.” Dar, în același timp, „faptul că ridică receptorul” pentru a discuta „cred că indică, cel puțin, o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor”. a mai spus premierul Norvegiei.