Spitalele din Europa nu sunt pregătite pentru război sau epidemii grave. Avertismente în serie venite de la Comisia Europeană, NATO și OMS

Sistemele medicale din Europa au încă lipsuri majore și nu sunt suficient de pregătite pentru crize grave, precum un conflict armat, atacuri asupra unităților medicale sau pericole biologice și chimice. O analiză publicată vineri arată că, deși țările europene încearcă să se adapteze la riscuri tot mai complexe, capacitatea lor de reacție diferă enorm de la un stat la altul, motiv pentru care Comisia Europeană, Organizația Mondiale a Sănătății (OMS) și NATO cer măsuri urgente.

Experții europeni și militari atrag atenția că spitalele au nevoie de rezerve sigure de medicamente și echipamente, dar și de medici și asistenți pregătiți să trateze un număr foarte mare de pacienți în același timp, fără a bloca îngrijirea bolnavilor obișnuiți.

BANICât trebuie să scoți din buzunar pentru mâncare la Târgul de Crăciun din Craiova. Prețul unui hotdog i-a surprins pe vizitatori

18:47

SĂNĂTATECe se întâmplă în corpul tău dacă bei cafea în fiecare zi: Descoperirile cercetătorilor de la Universitatea din Copenhaga

18:24

Pericolul inteligenței artificiale. Virusuri create intenționat și lipsa tratamentelor rapide

Una dintre cele mai mari temeri ale Comisiei Europene este legată de apariția unor noi amenințări biologice, mai ales în contextul în care tehnologiile moderne pot fi folosite cu rea-credință. Laurent Muschel, director general adjunct în cadrul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) din Comisia Europeană, avertizează că inteligența artificială (AI) poate deveni o armă periculoasă dacă nu este supravegheată strict.

„Avem nevoie de un cadru de reglementare adecvat și de un sistem de supraveghere corespunzător pentru a controla utilizarea inteligenței artificiale. Este o tehnologie extraordinară pentru dezvoltarea de noi medicamente, dar poate ajuta și persoane rău-intenționate să dezvolte instrumente foarte puternice”, a declarat oficialul european pentru Euronews.

Potrivit acestuia, astfel de tehnologii ar putea fi folosite inclusiv pentru a crea virusuri periculoase.Pentru a contracara riscurile chimice, biologice, radiologice sau nucleare, instituția europeană susține dezvoltarea unor medicamente antivirale și a unor anticorpi cu acțiune largă. Aceste tratamente le-ar permite medicilor să intervină imediat, chiar înainte de a afla exact ce tip de virus sau substanță a provocat îmbolnăvirea.

Stocurile europene de urgență pentru medicamente și echipamente

O altă problemă semnalată de Comisia Europeană este riscul ca spitalele să rămână fără medicamente, vaccinuri sau echipamente de protecție în plină criză. Prin agenția HERA, Bruxelles-ul verifică punctele slabe din lanțurile de aprovizionare, de la transport până la depozitare și distribuție.

În același timp, Uniunea Europeană își constituie propriile depozite strategice prin programul rescEU.Aici sunt adunate rezerve de medicamente și materiale sanitare care pot fi trimise rapid în orice țară membră lovită de o urgență majoră, atunci când resursele proprii nu mai fac față.

Lecțiile războiului din Ucraina: spitale bombardate și mii de răniți

Pentru a rezista într-o criză reală, un spital trebuie să poată prelua valuri mari de victime, continuând în același timp să trateze pacienții cronici sau urgențele zilnice. Războiul din Ucraina a arătat cât de greu este acest lucru atunci când spitalele și ambulanțele sunt ținte ale atacurilor, iar numărul răniților crește de la o zi la alta.

Jarno Habicht, fostul șef al biroului OMS din Ucraina, explică faptul că un conflict militar aduce o presiune uriașă pe secțiile de traumatologie, recuperare medicală și sănătate mintală, mai ales în cazul miilor de oameni care au suferit amputații.

„Este nevoie de o clădire adecvată, de un spațiu sigur. Dar, în cele din urmă, totul depinde de prezența asistenților medicali, a medicilor și a personalului de sprijin”, a subliniat Habicht, precizând că personalul medical trebuie plătit, instruit și echipat corespunzător pentru a nu abandona munca în momentele critice.

Avertismentul NATO: nu ajunge să suplimentăm paturile dacă nu avem materiale medicale

Și conducerea medicală a NATO cere măsuri concrete. Generalul de brigadă Petter Iversen,președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din Alianță, avertizează că unele state au început să pregătească mai multe paturi de spital, dar aprovizionarea rămâne o mare problemă.

„Avem nevoie de o combinație de stocuri și capacități de depozitare, dar și de o bază industrială extinsă”, a declarat Iversen, arătând că fabricile trebuie să poată produce constant materiale medicale pe toată durata unei crize.

Aceste măsuri fac parte și din noile reguli de pregătire adoptate de NATO în septembrie 2026.Documentul obligă statele aliate să aibă planuri clare pentru situații cu victime multiple, rezerve suficiente de sânge, medicamente și echipamente, precum și antrenamente comune între medicii civili și cei militari.