27.560 cauze nesoluționate în 2024 la DIICOT. BILANȚUL evidențiază noi metode de operare ale traficanților de persoane. Noutatea, TRAFICUL cu morfină!

Raportul de bilanț pe anul 2024 al Direcției de Investigare și Combatere a Criminalității Organizate și Terorismului evidențiază un număr de 18.353 persoane cercetate, în scădere față de anul 2023 cu 3%. În schimb, în creștere a fost numărul arestaților, cu 18,79% și al rechizitoriilor inclusiv acordurile de recunoaștere a vinovăției, cu 17,01%.

Cea mai mare pondere au avut-o cauzele ce au avut ca obiect de activitate traficul de droguri, 80,18%, urmată de cele privitoare la criminalitatea informatică (10,46%) și cauzele care au avut ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate a crescut și ea, ajungînd la 482.926.470 lei, comparativ cu 2023, când valoarea acestora a fost de 201.409.636 lei.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

La finele anului 2024, cauzele care au rămas nesoluționate a ajuns la 27.560, înregistrându-se o creștere cu 28,72% față de anul 2023. Conform raportului de bilanț, numărul victimelor traficate din dosarele DIICOT în 2024 a crescut cu 44,31%, 119 dintre acestea fiind minori.

“In domeniul traficului de persoane se constată o schimbare semnificativă a modului de operare, find utilizat în proporție covârșitoare mediul online, atât pentru recrutarea victimelor cît și pentru promovarea serviciilor oferite și contactarea potențialilor clienți. De asemenea, s-a constatat o reprofilare a traficanților în ceea ce privește modul de exploatare a victimelor (în cazul exploatării sexuale), fiind utilizate platforme online pentru desfășurarea activității de videochat.“

Cannabisul, cel mai consumat drog pe piața din România

În privința drogurilor de mare risc, DIICOT a subliniat în raportul de bilanț pe anul 2024 faptul că România rămâne, în principal, o țară de tranzit. În ce privește heroina, traseul transportului din Afganistan, Iran sau Pakistan este prin Turcia, Bulgaria și România către țările din Europa de Vest, iar același itinerariu este utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau ecstasy, atât pe cale aeriană cât și, în special, pe cale rutieră.

“Porturile românești de la Marea Neagră (în special portul Constanța) pot constitui o alternativă considerată de traficanți ca fiind viabilă pentru introducerea în spațiul Uniunii Europene a cocainei și a heroinei, dar și a altor tipuri de droguri . Pe de altă parte, drogurile de mare risc vizează și piața internă din România, indicatorii statistici oferiți de Agenția Națională Antidrog reflectând creșteri constante ale consumului.

În acest sens, piața internă este polarizată de consumatorii din București, al căror număr este relativ stabil și este alimentată de grupările infracționale din această zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import și cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuție stradală. Cannabisul, drog de risc, este cel mai consumat drog pe piața din România, dar și cel mai capturat. Privitor la drogurile de mare risc destinate pentru piața noastră internă, în ultimii ani s-a constatat o accentuare a traficului de amfetamină și MDMA.

Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de D.I.I.C.O.T., aceste droguri sunt comandate prin rețeaua de internet Darknet (un tip de rețea suprapusă care face parte din rețeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile și serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui „portofel electronic.”

Un element de noutate este reprezentat de apariția pe rutele clasice a unor cantități de morfină – bază, având ca destinație Olanda, unde există laboratoare de producție a heroinei. Riscul apariției de astfel de laboratoare și în România este unul în creștere în special pentru faptul că în spațiul european transportul precursorilor necesari este facil.”

Fraudele informatice, noi modalități

În anul 2024 a crescut numărul atacurilor de tip phishing, fiind vizate aproape toate instituțiile bancare din România. De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a fraudelor implicând platforme de investiții în criptomonede sau tranzacții bursiere (Investment Fraud / Investment Scam).

O altă tendință în domeniul criminalității informatice privește și fraudele informatice constând în accesarea portofelelor virtuale şi transferarea, fără drept a criptomonedelor, a atacurilor de tip ransomware – cryptolocker, ce au ca țintă diverse instituții ori companii mari și mijlocii și solicitări de răscumpărare.

S-a constatat o creștere a atacurilor de tip Business Email Compromise sau CEO Fraud, infracțiuni care afectează grav activitatea unor companii sau instituții publice şi private, generând pierderi de ordinul milioanelor de euro prin deturnarea plăților către alte conturi ale infractorilor cibernetici.

Au fost identificate noi modalităţi de operare, constând în atacuri de tip SIM Swap (clonarea cardului SIM), o nouă modalitate de furt de identitate, în scopul obținerii codurilor de acces aferente platformelor online care au implementat autentificarea în doi pași (2FA).

O altă modalitate de operare constă în sustragerea cardurilor bancare din străinătate, urmată de transmiterea datelor inscripționate pe acestea prin tehnologia NFC către persoane din România, care le folosesc, în timp real, la efectuarea de plăți prin dispozitive POS, obținute în numele unor societăți comerciale înființate în scop fraudulos, urmată de retrageri în numerar a sumelor transferate.

39 de inculpați au fost achitați definitiv din care 5 fuseseră arestați preventiv

Din raportul de activitate DIICOT, în anul 2024, la nivelul Structurii Centrale s-a înregistrat un număr de 16 cauze privind 39 inculpați achitați definitiv (5 inculpați arestați preventiv), comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 6 cauze privind 8 inculpați achitați definitiv (3 inculpați arestat preventiv).

Trimiterea la procuror în vederea continuării urmăririi penale în temeiul art.485 alin.1 lit.b C.p.p s-a dispus în 3 cauze privind 3 inculpați, față de anul 2023 s-a dispus în 8 cauze privind 9 inculpați. Totodată, în anul 2024, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art.346 C.p.p., a dispus restituirea a 3 cauze privind 42 inculpați, față de anul 2023 când a dispus restituirea a 2 cauze privind 8 inculpați.

CITIȚI ȘI:

BILANȚ DIICOT despre securitatea României. Țara noastră, vizată în 2024 de „sabotaj” şi atacuri hibride specifice Rusiei / Principalul RISC extern