600.000 de persoane pot fi adăpostite în zone speciale pentru protecţia civilă în caz de război, arată un audit al Curții de Conturi.
Auditorii au constatat că, nefiind situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. Astfel, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite.
„În România, capacitatea de adăpostire a populaţiei în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare şi alte spaţii de adăpostire identificate (spaţii de la metrou, parcări, pasaje şi galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populaţiei rezidente (19.053.815 persoane).
Din totalul de 5072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2543 sunt neoperaţionale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990″, se arată în raportul Curţii de Conturi.
În acest context, Curtea de Conturi recomandă autorităţilor responsabile să ia măsuri pentru ca „actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire din România nu asigură o protecţie suficientă a populaţiei în situaţia unui conflict”.
„Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate”, se mai arată în comunicatul Curţii de Conturi.
Reprezentanții Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă verifică atât adăposturile existente, cât și şi adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate şi a autorizaţiilor de construcţie emise.
„Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial”, scrie în raportul Curţii de Conturi.
Statistic, pe hârtie, în România există la nivel național 5059 de adăposturi de protecție civilă, dintre care 1522 se află în București și 284 în Ilfov.
Un triunghi albastru într-un pătrat portocaliu este indicatorul care semnalizează că în respectiva clădire – fie că vorbim despre blocul în care locuiești sau clădirea unde ai job-ul – se află un adăpost antiaerian, unde oamenii se pot refugia în caz de bombardamente.
Legea prevede că, în timp de pace, adăposturile publice pot fi utilizate cu altă destinaţie, cu obligaţia de a fi eliberate, în situaţii de urgenţă, în maxim 24 de ore. Conform prevederilor legale, ele trebuie aduse la starea iniţială, în termen de 24 de ore.
Mai mult, deţinătorii şi utilizatorii adăposturilor sunt obligaţi să îndeplinească măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor utilitare în stare de funcţionare.
Clădirile care au subsol și nu demisol și în general orice clădire cu aria desfășurată mai mare de 600 metri pătrați, conform Hotărârii 862/ 2016, trebuie să aibă adăposturi de protecție civilă.
CITEȘTE ȘI:
În România sunt peste 4.500 de buncăre. Unde sunt amplasate – DOCUMENT