Adrian Vasilescu, BNR: Inflația s-a transformat în dezinflație, prețurile cresc mai lent

Inflaţia, cu ratele analizate din septembrie 2023, s-a transformat în dezinflaţie, iar preţurile cresc din ce în ce mai încet, inclusiv în România, este de părere Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

Acesta a explicat, totodată, modul în care Banca Naţională a ales să intervină prin decizii de politică monetară pentru a domoli inflația declanșată în pandemie.

„Lumea a ajuns într-un moment evident favorabil, pentru că, iată, putem să analizăm evoluţia dobânzilor pe fondul reaşezării inflaţiei. Ceea ce înseamnă că inflaţia, cu ratele analizate din septembrie 2023, s-a transformat în dezinflaţie, septembrie fiind ultima lună în care pe întreaga planetă au fost făcute măsurători şi acestea au fost comunicate public.

ANALIZĂ EXCLUSIVCum ar putea România să-și refacă economia după modelul de succes norvegian. Fondul suveran de investiții revine în atenția specialiștilor. Ce profit ar putea avea fiecare român la sfârșit de an

06:00

EXCLUSIVMărturia șefului gărzilor de corp ale lui Georgescu la DIICOT în dosarul depistării microfoanelor. A dezvăluit cine a chemat tehnicianul la vila din Mogoșoaia

05:00

Dezinflaţia, de-a lungul tuturor ciclurilor inflaţioniste, s-a dovedit a fi dintotdeauna o fază de tranziţie mult aşteptată, pentru că preţurile, deşi continuă să crească, ele cresc mai încet. Asta se întâmplă acum şi în Statele Unite ale Americii şi în Uniunea Europeană, inclusiv în România. Preţurile cresc din ce în ce mai încet.

Dar când au început să crească din ce în ce mai repede? Vă spun eu: în 2021. Atunci şi-a arătat inflaţia faţa perfidă. Concret, a păcălit Rezervele Federale ale Americii, Banca Centrală Europene şi alte câteva mari bănci centrale, că ar fi fost doar un foc de paie care se stinge repede şi că, înainte de sfârşitul lui 2021, mişcarea preţurilor va reveni către rata anuală optimă de 2%. N-a fost aşa… Iar dacă n-a fost aşa, de ce băncile centrale în cauză, care, asemenea tuturor băncilor centrale din lume, au ca obiect fundamental de activitate asigurare stabilităţii preţurilor, n-au pus tunurile pe inflaţie. De ce am lăsat să se scurgă întregul an 2021 şi o parte din anul 2022 fără să declanşeze ofensiva anti-inflaţionistă? Răspunsul la aceste întrebări nu este deloc simplu”, a menţionat Vasilescu, într-un mesaj transmis, joi, organizatorilor unei conferinţe pe teme economice, potrivit Agerpres.

Ce s-a întâmplat după ce preţurile produselor energetice „au luat foc”

În viziunea oficialului BNR, tranziţia energetică s-a transformat în criză energetică, iar preţurile produselor energetice „au luat foc”.

„Au luat foc preţurile produselor şi serviciilor energetice, în conjunctura în care strategii de pretutindeni s-au convins că petrolul şi gazele naturale nu mai ajung pentru toată lumea, iar focul pornit de la preţul energiei s-a răspândit în întreg sistemul de preţuri. Rezerva Federală, în martie 2022, urmată abia în iulie de Banca Centrală Europeană, au declanşat bătălia pentru o nouă tranziţie de la marea relaxare a politicii monetare la marea înăsprire. Au început un proces complex şi riscant de scumpire a creditelor prin urcarea dobânzilor directoare. De ce riscant? Pentru că focul aprins de la produsele şi serviciile energetice nu se poate stinge cu decizii de politică monetară. Iar dacă ar fi intervenit în acele condiţii ar fi însemnat să facă mai mult rău decât bine”, a subliniat Adrian Vasilescu.

Vasilescu: „BNR are experienţă de combatere a inflaţiei din 1990 şi până în anii 2017-2019”

Acesta a explicat, totodată, modul în care Banca Naţională a ales să intervină prin decizii de politică monetară.

„De ce, totuşi, am intervenit în primăvara şi în vara lui 2022, deşi focul ardea tot mai tare în împrejurarea în care crizei energetice i s-a adăugat criza geopolitică? De ce BNR nu a urmat linia celor două mări bănci şi a înăsprit politica monetară începând din octombrie 2021? Pentru că banca noastră centrală avea îndelungată experienţă de combatere a inflaţiei din noiembrie 1990 şi până în anii 2017-2019, în cinci mari cicluri inflaţioniste. Iar în anii 2017-2019, când a înfruntat o inflaţie aprinsă de la preţul energiei, a învăţat două lecţii importante. Prima: politica monetară nu poate învinge preţurile dezlănţuite ale energiei, dar poate combate inflaţia de bază pe care o calculează toate băncile lumii, scăzând bucata de inflaţie produsă de preţurile volatile, între care cele la energie. Or şi în SUA, şi în Zona Euro, Fed şi BCE nu au avut parte de astfel de experienţe. Timp de 40 de ani, de la crizele petrolului din anii 1970, cele două mari bănci nu s-au confruntat cu niciun fel de inflaţie. Dimpotrivă, s-au confruntat cu cicluri de deflaţie pe care le-au combătut relaxând politica monetară. Practic, au coborât dobânzile de politică monetară până la zero sau aproape zero. Ciclul de inflaţie globală pornită în 2021 le-a prins neantrenate pentru o astfel de luptă, ca în războaie, când strategii militari sunt pregătiţi deseori în lupte grele (…) Inflaţia s-a transformat în dezinflaţie şi coboară în continuare către cota optimă de 2%. Repet, 2%. Cu adnotare: actuala dezordine a preţurilor i-a determinat pe unii strategi din sistemul băncilor centrale să mute cota optimă la 3%”, a apreciat consilierul guvernatorului BNR.

Specialişti şi consultanţi din sistemul bancar participă, joi, la conferinţa online cu tema „Evoluţia dobânzilor în contextul reaşezării inflaţiei”.