Alexandru Rafila a descoperit un pianist şi un proprietar de magazin de piese auto printre reprezentanții Ministerului Sănătății în conducerea unor spitale

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că a descoperit „sute de situaţii” în care persoane care nu au competențe privind sistemul sanitar dețin calitatea de reprezentanţi ai ministerului în Consiliile de Administraţie ale unor spitale. „Probabil că făcea parte din strategia de depolitizare”, a transmis ministrul, luni seara, dând exemplul unui pianist şi al unui proprietar de magazin de piese auto.

Alexandru Rafila a afirmat, luni seară, într-o intervenție la România TV, că a găsit, după preluarea funcţiei la conducerea Ministerului Sănătății, o situaţie care l-a frapat, respectiv că în multe consilii de administraţie (CA) ale spitalelor a descoperit „persoane care nu au niciun fel de treabă cu sistemul de sănătate”.

„Şi un pianist poate să fie foarte util că mai linişteşte administraţia spitalului”

„Un domn care e pianist, altul care avea un magazin de piese auto. Mie mi se pare foarte ciudat. Trebuie să găsim nişte soluţii la nivelul acestor spitale (…) Bunul mers ţine de un CA care cunoaşte tipul acela de activitate. Şi un pianist poate să fie foarte util că mai linişteşte administraţia spitalului, dar chestia asta mi s-a părut absolut incredibilă”, a afirmat Alexandru Rafila, citat de News.ro.

„Probabil că făcea parte din strategia de depolitizare”, a comentat ministrul Sănătății, propus de PSD, după ce conducerea acestui minister i-a revenit USR în anterioara coaliție de guvernare, respectiv lui Vlad Voiculescu și apoi, înainte de retragerea din Executiv, Ioanei Mihăilă.

„Trebuie să evaluăm că sunt sute de astfel de situaţii (…) trebuie să fie persoane care au cea mai mică legătură cu sistemul de sănătate”, a adăugat Alexandru Rafila, ca răspuns la întrebarea dacă va menţine aceste persoane în funcţii.

Cine face parte din CA și cât e indemnizația

Conform legii, respectiv Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în cadrul spitalului public funcţionează un consiliu de administraţie format din 5-8 membri, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a spitalului.

Membrii consiliului de administraţie pentru spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sunt:

• 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, iar în cazul spitalelor clinice un reprezentant al Ministerului Sănătăţii sau al direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;
• 2 reprezentanţi numiţi de consiliul judeţean ori consiliul local, după caz, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, din care unul să fie economist;
• un reprezentant numit de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz;
• un reprezentant al universităţii sau facultăţii de medicină, pentru spitalele clinice;
• un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;
• un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.

Legea prevede că membrii Consiliul de administraţie se întrunesc lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi. Membrii consiliului de administraţie al spitalului public pot beneficia de o indemnizaţie lunară de maximum 1% din salariul managerului.

Conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază al managerului de spital cu peste 400 de paturi și al managerului general va fi cel puțin egal cu salariul de bază al directorului medical majorat cu 10%. Salariul de bază al unul manager, pentru 2022, potrivit legii amintite, este de 14.257 de lei, pentru gradul 1.