Cafenelele de specialitate, FENOMENUL care a prins avânt în România. Orașele mari din țara noastră concurează cu cele europene

Cafenelele de specialitate, locul unde cafeaua este dusă la rang de artă, sunt un fenomen care a prins avânt și în România. Peste 600 de milioane de euro valorează viața cafelei servită în oraș. Orașele mari ale României concurează cu cele europene la capitolul cafenele de specialitate.

Consumată de plăcere sau pentru creșterea nivelului de energie, cafeaua a devenit una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial. Fenomenul cafelei de specialitate a cucerit în timp și românii. Educarea gustului, dar și curajul de a încerca sortimente diferite a transformat această nișă într-un business de succes.

„În ultimii 10-12 ani a crescut foarte mult consumul de cafea de specialitate, astfel încât, astăzi, Bucureștiul, Clujil, Iașiul și orașele mari din România concurează realmente cu capitale europene și nu numai”, a precizat pentru Prima TV Cătălin Boltașu, unul dintre proprietarii unei cafenele de specialitate.

Clasificarea cafelei de specialitate se face cu ajutorul anumitor indicatori. Vorbim de țară, de regiune, de anul recoltei, dar mai ales de locul în care aceasta a fost cultivată. Spre exemplu, o cafea arabica trebuie să fie cultivată la o altitudine de peste 1.000 m deasupra nivelului mării.

În acest segment, competiția este strânsă între importatorii de cafea de specialitate. Fiecare încearcă să găsească loturi de cafea excepțională din toate regiunile lumii. Cele mai bune boabe de cafea vin din țări precum Columbia, Etiopia, Brazilia, Costa Rica sau Guatemala.

„Consumul a crescut foarte mult, dar asta nu înseamnă că prețul de achiziție a scăzut. Din contră, sunt probleme în țările de origine. De exemplu, anul acesta, în Etiopia s-au întârziat exporturile. Cafelele sunt foarte diferite între ele, în funcție de regiune, în primul rând. Putem vorbi de niște cafele florale, citrice, cu o anumită aciditate, un pic mai putea potentă… și aici ne raportăm în primul rând la Africa și la Columbia, de exemplu”, a mai spus Cătălin Boltașu.

Procesul de prăjire al cafelei pune amprenta asupra gustului final. Fiecare cafea vine cu o aromă unică, în funcție de zona în care este cultivată.

„Din tot lanțul de la producție, de la fermele de cafea și până în ceașca noastră, cafeaua trece prin multe etape. Unele din ele sunt determinante pentru profilul final al cafelei, cum este, de exemplu, procesarea post-recoltare. Ceea ce bem noi este un produs preparat termic, adică sâmburele acestui fruct, numit cireașă de cafea, trebuie prăjit la anumite temperaturi pentru a putea fi consumată”, spune Ovidiu Neacșu, fondator cafenea & prăjitor de cafea.

Prăjirea cafelei scoate la iveală aroma boabelor de cafea, dar tot prăjirea poate și ucide această aromă.

„Prăjitorul de cafea decide ipostaza finală a cafelei. Prin urmare, nu doar gradul de prăjire este important, ci metoda prin care prăjești, abordarea. Aceeași afea în mai multe prăjitorii poate avea gust diferit, pentru că fiecare prăjitor amprentează cafeaua în felul în care el înțelege că se comportă cel mai bine cafeaua respectivă”, a adăugat Ovidiu Neacșu.

București este orașul din țară cu cele mai multe localuri în care se servește cafea de specialitate.

FOTO – Captură video: Prima TV