Amplasată pe Dealul Arsenalului, în București, Catedrala Mântuirii Neamului se apropie de momentul sfințirii, care va avea loc în ultima duminică din octombrie, pe 26. Cu acest prilej, basilica.ro a prezentat un amplu material despre principalele etape ale construirii impresionantei catedrale, de la alegerea locului, în 2005, și până la încheierea lucrărilor, 20 de ani mai târziu.
Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2F6-2.webp)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2F12-1.webp)
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat în urma războiului din 1877- 878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală.
Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul.
După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii), care a fost sfințit în 11 mai 1929.
Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice și, ulterior, a declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.
Catedrala Mântuirii Neamului este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone și aflându-se la o înălțime de 60 de metri.
Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime.
Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei.
Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri.
Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE
A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului