Misiunea principală a Kremlinului, în acest moment, este să mențină Washingtonul în ceea ce s-ar putea numi „mentalitate constructivă față de Rusia”. Chiar și dacă doar acest scop ar fi atins și permanentizat, înseamnă enorm pentru obiectivele stabilite de Vladimir Putin pentru Ucraina.
La trei săptămâni după învestirea președintelui american Donald Trump, acesta a avut un apel telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Pentru Putin, aceasta este o fereastră de oportunitate de care, desigur, ar dori să profite la maximum, „dar practic orice rezultat va fi un rezultat bun pentru Moscova”, notează Tatiana Stanovaya – fondatoarea proiectului de analiză politică R. Politik – într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Cu siguranță, nu există nicio garanție că Trump va accepta toate cererile Kremlinului și va fi de acord cu un „acord” pe scară largă.
„Dar există o mulțime de alte rezultate posibile care vor aduce beneficii Rusiei, cum ar fi erodarea unității occidentale, Ucraina fiind nevoită să accepte ceea ce Kremlinul numește «realitate» (pierderi teritoriale) și o reducere a sprijinului occidental pentru Kiev”, consideră Tatiana Stanovaya.
Cu câteva ore înainte ca apelul telefonic să aibă loc, amintește Tatiana Stanovaya, secretarul american al Apărării – Pete Hegseth – a declarat public că o întoarcere la granițele Ucrainei din 2014 este nerealistă.
Nerealistă a fost considerată și cererea Ucrainei de a adera la NATO.
„Deși concluzii similare au fost exprimate cu ușile închise, a fost prima dată când au fost recunoscute la un nivel atât de înalt, trasând noi linii în cadrul dezbaterilor occidentale despre Ucraina.
Deocamdată, perspectiva unui acord pe scară largă pare puțin probabilă: pozițiile SUA și cele ale Rusiei sunt prea îndepărtate.
Scopul cheie al lui Putin rămâne o «Ucraină prietenoasă», ceea ce nu pune accent pe diviziunile teritoriale sau pe securitatea liniei de contact, ci doar pe garanțiile că Ucraina, în ansamblu, se va îndepărta de calea dezvoltării occidentale pe care s-a angajat.
Ar însemna, de asemenea, anularea acordurilor bilaterale de securitate existente ale Ucrainei cu țările occidentale, ca să nu mai vorbim de o schimbare a conducerii politice a țării, rescrierea constituției ucrainene și multe altele.
În plus, nu este vorba doar de ce vrea Trump, ci de ce poate face, de fapt. Un acord cu drepturi depline care ar fi acceptabil pentru Rusia ar necesita participarea activă a altor țări occidentale și, desigur, a Ucrainei însăși”, mai scrie Tatiana Stanovaya.
În același timp, Moscova nu este în mod clar pregătită să-și mai „atenueze” cererile în perspectiva unor eventuale negocieri de pace.â
Putin a precizat în mod repetat că Rusia își poate atinge obiectivele în Ucraina fără niciun acord intermediat de SUA, mai scrie Tatiana Stanovaya în analiza sa.
„În ceea ce o privește, Moscova trebuie pur și simplu să aștepte până când Ucraina se destramă de la sine, după care armata rusă va zdrobi orice rezistență rămasă în rândul armatei ucrainene.
Acest preț ar putea lua forma a ceea ce sunt efectiv schimburi de ostatici (chiar dacă echivalența celui mai recent schimb este dubioasă), eliberarea prizonierilor de război ucraineni și poate chiar în viitor, suspendarea temporară a ostilităților sau trimiterea pe cineva nu prea în vârstă pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care Putin îl consideră un președinte ilegitim”, punctează Tatiana Stanovaya.
În astfel de condiții, este așteptat un proces de negociere îndelungat, în care Moscova este pregătită pentru orice rezultat, de la acorduri limitate până la încheierea oricărui dialog și chiar escaladarea militară.
Conducerea rusă va încerca să evite această ultimă opțiune, dar nu cu orice preț.
„Acum, că a avut loc prima conversație telefonică substanțială, începe treaba complicată a pregătirilor pentru o întâlnire între cei doi președinți.
Încă nu este clar cine va reprezenta Rusia în cadrul vreunei delegații de negociere, dar este puțin probabil să fie Vladimir Medinsky, pe care Putin l-a numit negociator șef în conflictul din 2022. Putin îl poate folosi în negocierile cu Kiev, totuși, dacă este necesar.
Personalități precum Kirill Dmitriev, născut în Ucraina, CEO al Fondului de Investiții Directe din Rusia, oligarhul Roman Abramovici, și fostul șef de cabinet al Kremlinului, Alexander Voloshin, sunt adesea menționați ca intermediari informali în stabilirea contactelor actuale și fiecare dintre ei poate juca, într-adevăr, un anumit rol în comunicare.
Dar influența lor nu trebuie exagerată. Orice lucru de importanță reală fie are aprobarea lui Putin, fie se întâmplă la îndemnul lui”, continuă Tatiana Stanovaya.
Firește, o mare parte a negocierilor de pace va fi determinată de circumstanțe externe, iar acestea se schimbă rapid. Totul depinde, în ultimă instanță, de situația de pe front și de ceea ce se întâmplă în politica internă ucraineană.
„Rusia este foarte tentată să încerce să aştepte, pur şi simplu, ca Ucraina să devină și mai vulnerabilă – atât în termeni militari, cât şi politici – şi apoi să intensifice presiunea, îmbunătăţindu-şi radical poziţia de negociere.
Mai ales că, în acest moment, negocierile cu Washingtonul oricum nu vor da Moscovei tot ceea ce își dorește.
Deocamdată, așadar, este suficient ca Rusia să-l mențină pe Donald Trump într-o mentalitate pozitivă față de Rusia și asta este ceva ce Vladimir Putin reușește să realizeze”, încheie Tatiana Stanovaya.
Citește și: