Cât de aproape ar fi unirea Basarabiei cu România și ce indică ultimele sondaje de opinie

Cât de aproape ar fi unirea Basarabiei cu România și ce indică ultimele sondaje de opinie
Publicat: 03/12/2022, 20:46

Tema unirii României cu Basarabia revine în forță, în aceste zile, nu doar la nivel simbolic, odată cu intrarea, chiar la 1 decembrie, în lista patrimoniului UNESCO, a „artei cămășii cu altiță”, proiect promovat în comun de București și Chișinău, ci și la nivel politic, prin declarații ale unor lideri importanți.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO a decis joi, 1 decembrie, înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, eveniment salutat de pe ambele maluri ale Prutului.

În aceeași zi, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că destinul Republicii Moldova trebuie să fie același cu cel al României și că îşi doreşte unirea României cu Republica Moldova.

„Cel mai vulnerabil stat la conflictul total nejustificat de pe teritoriul Ucrainei este Republica Moldova. Trebuie să ne hotărâm… Lăsăm Republica Moldova să se întoarcă sub influenţa sovietică, mai devreme sau mai târziu?

Intrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova va dura 10 ani de zile cel puţin… Sau ai varianta mai scurtă în care România se uneşte cu Republica Moldova şi Republica Moldova cu România”, a spus Marcel Ciolacu la România TV.

”Eu mi-aş dori categoric varianta mai scurtă, ca România să se unească cu Republica Moldova. Nu poţi să laşi o ţară pradă din nou Rusiei. Destinul românilor din Republica Moldova trebuie să fie acelaşi ca şi al românilor din România – UE şi NATO. Am înţeles că în acest moment foarte mulţi români doresc unirea cu Republica Moldova. Categoric trebuie referendum în ambele state. Adică trebuie un parcurs normal, nu se mai fac uniri cu arma în mână”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Unirea Republicii Moldova cu România (și, implicit, intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și în NATO, dar și ieșirea sa din Comunitatea Statelor Independente, față de care Chișinăul și-a manifestat fățiș dezacordul, recent, prin suspendarea participării la reuniunile CSI) este obiectivul politic al unor mișcări din ambele țări și a fost un subiect pe agenda mai multor guverne, fără rezultate notabile în acest sens, până acum cel puțin.

Context politic

Ca în orice situație cu miză atât de importantă, există mai multe părți importante implicate în discuție. Astfel, o mișcare unionistă a fost inițiată în ambele țări la începutul anilor ’90, după ce Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

Spre deosebire de naționaliștii care promovează revenirea în cadrul României a tuturor teritoriilor cedate Uniunii Sovietice în 1940, unioniștii se limitează la promovarea unei reunificări pașnice și democratice a Republicii Moldova cu România, susținând ca model reunificarea Germaniei, din 1990.

Ce spun cele mai recente sondaje despre unirea Republicii Moldova cu România

Cele mai recente sondaje pe tema unirii, realizate anul acesta, scot la iveală o situație cel puțin interesantă. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, o treime din cetățenii moldoveni ar vota „pentru”, conform unui sondaj publicat de Institutul de Politici Publice, scrie deschide.md.

Dacă vi s-ar cere să votați cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, ați vota pentru sau contra?

  • 35% ar vota pentru unire
  • 47,4% ar vota împotrivă
  • 4,3% nu ar participa
  • 11,9% nu sunt deciși
  • 1,4% nu răspund

Sondajul a fost realizat pe un eșantion 1.132 de respondenți. Marja de eroare este de +/- 3%.

Cu doar câteva zile în urmă, o altă cercetare sociologică indica o proporție de 42,5% dintre moldoveni în favoarea unirii.

Vezi AICI și cum a evoluat procentul unioniștilor în ultimii 12 ani.

Un alt sondaj de opinie, realizat de INSCOP, la începutul anului, în România, intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, spune că peste 70% din români ar fi de acord cu unirea Republicii Moldova cu România. 

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.162 de persoane, cu o marjă de eroare de ± 2.9 %.

Tratatul de la Lisabona și aderarea Republicii Moldova la UE

Aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta, potrivit multor voci, cea mai bună modalitate prin care Chișinăul ar beneficia de protecție și ar avea un viitor total separat de cel al Rusiei.

În domeniul politicii europene de securitate și apărare comune, Tratatul de la Lisabona introduce o clauză de apărare reciprocă, conform căreia toate statele membre sunt obligate să sprijine un stat membru în caz de atac. O clauză de solidaritate stipulează că Uniunea și fiecare dintre statele sale membre trebuie să acorde asistență, prin toate mijloacele posibile, unui stat membru afectat de o catastrofă naturală sau provocată de om ori de un atac terorist.

Doar că, la ora actuală, nu există o procedură rapidă privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană.

„Deși nu există această procedură rapidă până la ora actuală privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, și președinta Comisiei a spus că nicio aderare a unei țări nu poate avea loc de pe o zi pe alta, totuși Ucraina, Republica Moldova și Georgia cred că vor primi susținerea necesară pentru o perspectivă de integrare pe termen lung, atunci când vor îndeplini criteriile prevăzute, sau liderii de stat și de guvern să decidă dacă vor modifica aceste criterii”, a declarat fostul comisar european Corina Crețu.

Din acest motiv, unirea dintre Republica Moldova și România ar face ca intrarea Moldovei în UE să fie mai simplă, mai ales acum, cu situația critică în care se află Chișinăul, din cauza războiului din Ucraina.

„Pe parcursul unui deceniu de Parteneriat Strategic, lansat între România și Republica Moldova pe 27 aprilie 2010, România a devenit principalul partener comercial și un influent aliat politic al Republicii Moldova, s-a afirmat ca un activ și fidel susținător al Chișinăului în cadrul UE și se numără astăzi printre cei mai importanți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Totuși, lipsa unor reforme autentice în direcția avansării agendei europene a Republicii Moldova nu a permis valorificarea deplină a potențialului Parteneriatului Strategic.

Alegerea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova, în noiembrie 2020, și victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 au schimbat radical contextul politic, oferind Bucureștiului și Chișinăului șansa de a relansa Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, se arată într-o analiză CRPE-APE.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat, în 3 martie 2022, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu premierul Natalia Gavrilița, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În 23 iunie 2022, Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Republicii Moldova, alături de Ucraina.

Alte declarații publice despre unirea Republicii Moldova cu România

Ce spune Maia Sandu despre unirea R. Moldova cu România: „Se poate întâmpla doar cu susținerea poporului”, precizând că același răspuns este valabil și în cazul aderării țării sale la NATO. „Noi suntem o țară democratică și asemenea decizii le iau doar cetățenii într-un mod democratic,“ a spus Sandu. Aceasta a adăugat: „Acest lucru se poate întâmpla doar cu susținerea poporului. Când poporul va spune că vrea acest lucru, acest lucru se va întâmpla. Atât timp cât poporul nu vrea acest lucru sau nu este o masă critică a oamenilor care să susțină acest deziderat, atunci…“

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, declara, în 2016, că „O unire cu Basarabia este posibilă, dar nu în viitorul apropiat”.

Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european: „Eu susțin regăsirea noastră comună în Uniunea Europeană, eu nu cred că este acum momentul de a se pune în discuție retrasarea granițelor. Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuție granițele care au fost agreate prin toate tratatele internaționale, cred că este foarte periculos. Uitați-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest!”

Fostul președinte Traian Băsescu, unul dintre marii susținători ai unirii dintre cele două țări a declarat în 2018, în timpul unei vizite în Republica Moldova: „România poate susține procesul de reunificare. E timpul să reîntregim țara. A venit timpul să îndepărtăm efectele Pactului Ribbentrop-Molotov și să întregim țara. Basarabia este rana sângerândă a poporului roman. Este timpul sa ne redobândim demnitatea, sa reîntregim țara.”

Foto: Wikipedia

CITEȘTE ȘI:

Marcel Ciolacu: ”Mi-aş dori ca România să se unească cu Republica Moldova! Nu poţi să laşi o ţară pradă din nou Rusiei”

VIDEO | Ce le-a transmis Klaus Iohannis românilor de 1 Decembrie. „Sunt libertăţi şi drepturi care trebuie promovate şi apărate, pentru că se câştigă foarte greu, dar se pierd infinit mai uşor. Suntem contemporani cu momente care vor defini istoria omenirii”

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase