Ce știu românii despre eticheta Nutri-Score și cât de mult țin cont de ea când aleg produsele alimentare. „Mă uit numai la garanție, atât, să fiu sinceră” | VIDEO

Decizia Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) privind interzicerea vânzării în România a alimentelor care au etichetă Nutri-Score a alarmat producătorii autohtoni, după ce președintele ANPC, Horia Constantinescu, a afirmat că termenul de 1 noiembrie rămâne în vigoare pentru interdicția de a folosi această etichetare pe produsele din magazine. Situația controversată a produs confuzie și în rândul consumatorilor, unii neînțelegând de ce eticheta nu mai poate fi folosită. Printre consumatori sunt însă mulți care nici nu știu ce reprezintă eticheta Nutri-Score și spun că nu au ales niciodată produsele din magazine în funcție de acest indicator al conținutului.

Confuzia s-a produs și din cauza faptului că eticheta Nutri-Score a apărut pe diverse produse, la un moment dat, fără ca oamenii să primească explicații despre necesitatea și utilitatea ei. Despre o comunicare oficială nici nu putea fi vorba, în condițiile în care acest tip de etichetare nu a fost reglementat.

FLASH NEWS Va fi în continuare Alexandru Nazare ministrul Finanțelor? Luca Niculescu a dat răspunsul

22:41

SCANDAL 101 publicații din Franța au dat în judecată Facebook și cer despăgubiri de 1,4 miliarde de euro. În România, Gândul a denunțat abuzurile giganților tech

22:13

Eticheta-semafor, cum mai este cunoscută, are 5 culori, de la verde la roșu, și a fost propusă pe baza informațiilor științifice și a recomandărilor diferitelor comitete internaționale de experți. Eticheta ar trebui să îi ajute pe consumatori să facă alegeri nutritive atunci când își umplu coșurile de cumpărături și să îi încurajeze pe producătorii de alimente să îmbunătățească valoarea nutrițională a produselor lor.

Verde închis înseamnă că un produs este bun pentru consum, în timp ce roșu înseamnă că alimentul are foarte multe calorii și ar trebui evitat.

Ideea unei etichete nutriționale pe partea din față a ambalajului a luat naștere în Franța, după ce profesorul Serge Hercberg a propus, în 2014, mai multe măsuri menite să aducă un nou impuls zonei nutriționale din țara sa.

Eticheta Nutri-Score, subiect de scandal în industria alimentară

În decembrie 2021, eticheta Nutri-Score a devenit subiect de scandal în industria alimentară, după ce guvernul francez a fost acuzat că acționează în interes propriu prin sprijinirea acestei etichete.

Pe de altă parte, mai mulți producători de alimente tradiționale au susținut că eticheta-semafor, prin algoritmul de calcul, discriminează alimentele pe baza compoziției lor nutritive.

Eticheta depășește cu mult scopul unei diete sănătoase, beneficiind de ea doar… marile lanțuri. Cetățenii și consumatorii din UE nu beneficiază de Nutri-Score, din păcate”, spunea fondatorul Alianței No-Nutriscore din Belgia, Luciano Stella.

În România, decizia ANPC de a interzice vânzarea alimentelor care au etichetă Nutri-Score a fost luată având în vedere că nu există o legislație națională sau comunitară pe care să fie bazată această etichetare, iar măsura este considerată a fi discriminatorie pentru producători.

Mulți oameni nu știu ce înseamnă eticheta-semafor

Deși a ajuns un subiect controversat, majoritatea oamenilor susțin că nu țin cont de ce scrie pe eticheta Nutri-Score când aleg un produs din magazin. Întrebați ce reprezintă această etichetare, cei mai mulți au recunoscut că nici măcar nu știu ce înseamnă.

”Mă uit numai la garanție, atât, să fiu sinceră. De acum, știu”, a spus o femeie.

„În general, țin cont și citesc eticheta”, a fost răspunsul unui alt consumator.

Întrebat dacă, atunci când face cumpărăturile, ține cont de eticheta Nutri-Score, un tânăr a răspuns: „Câteodată da, mă uit la ele”.

Unii cumpărători susțin că le-ar fi fost util să cunoască aceste detalii de etichetare a produselor alimentare din magazine, alții spun că pentru ei eticheta nu contează, iar, pentru a mânca sănătos, preferă să consume alimentele pregătite în casă.

”Să știți că eu chiar am nevoie de așa ceva, că am diabet. Îl am la început și până mă obișnuiesc… E important ce mi-ați zis”, a spus o femeie.

”Nu mănânc d-astea cumpărate. Nici suc nu beau, ce se vinde în magazine. Numai ce fac eu. Fierb un cartof și-l mănânc cu ceapă”, a răspuns o altă femeie, întrebată dacă alege produsele alimentare ținând cont de eticheta Nutri-Score.

Președintele ANPC: „Nu vorbim de «sănătos» sau «nesănătos», vorbim de nutrițional”

Într-o declarație pentru Gândul, Horia Constantinescu a spus că ANPC nu va mai putea avea nicio problemă cu aceste produse din magazine, dacă la nivel european se va lua o decizie de aprobare a acestei grile sau a unei scări de evaluare nutriționale.

Președintele ANPC a explicat că fiecare om are nevoi alimentare diferite și trebuie să țină cont de propriul metabolism atunci când alege un produs din punct de vedere al aportului nutrițional.

Aportul nutrițional al unei persoane – fără a fi nesănătos, atenție mare – este mult mai mare în raport cu munca pe care o desfășoară fiecare dintre consumatori. Nu putem să îi transmitem celui care amestecă în beton în fiecare zi 12 ore că trebuie să mănânce, nu știu, o salată cu un pește fiert, pentru că a doua zi nu s-ar mai putea prezenta pe șantier. Așa că nu vorbim de «sănătos» sau «nesănătos», vorbim de nutrițional. Or, interpretarea, din păcate, este la acest moment, că vorbim de alimente sănătoase sau nesănătoase”, a precizat Horia Constantinescu.

Șeful ANPC a mai afirmat și că evaluarea nutrițională depinde de mai multe aspecte, inclusiv zone geografice, în contextul în care mulți dintre cetățenii europeni care locuiesc în zone friguroase au nevoie de un aport caloric suplimentar, prin comparație cu cei care trăiesc în zone mai călduroase.