Cazul Păcurar contra România. Legalitatea confiscării AVERII nejustificate a unui funcționar public, confirmată de CEDO. De la ce a pornit totul

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în unanimitate, că nu a existat nicio încălcare a dreptului la un proces echitabil și nici a dreptului la protecția proprietății în cazul confiscării unei părți din averea unui fost șef de inspectorat de poliție din România, Ioan Păcurar. Confiscarea a fost dispusă în urma unei verificări efectuate de Agenția Națională de Integritate (ANI), ca urmare a completării incorecte a declarațiilor de avere.

Hotărârea nu este definitivă. Oricare dintre părți poate solicita, în termen de trei luni, trimiterea cauzei în fața Marii Camere a Curții. Dacă cererea nu este admisă, decizia devine definitivă.

Ca urmare a verificării de către ANI, declanşată de completarea incorectă a declaraţiilor de avere de către reclamant, aproximativ 57.000 de euro au fost confiscaţi prin hotărârea Curţii de Apel Cluj din februarie 2016.

LOTO Jackpot de 1,8 miliarde de dolari la loteria Powerball, câștigat în Ajunul Crăciunului, cu un bilet jucat în Arkansas

12:57

INEDIT Imagini de Crăciun cu Donald Trump, când vorbește cu copiii: „Ce ai vrea să îți aducă moșul?”

12:45

Reamintim că Ioan Păcurar, cetățean român născut în 1960 și rezident în Cluj-Napoca, ocupa în 2011 o funcție de conducere în cadrul Poliției.

Ce s-a constatat în urma verificărilor ANI

În urma verificărilor ANI, s-a constatat că acesta nu a completat corect declarațiile de avere, document obligatoriu pentru funcționarii publici și alte categorii prevăzute de Legea nr. 115/1996.

Ulterior, ANI a sesizat diferențe semnificative între veniturile și cheltuielile acestuia, pentru perioadele 2001, 2003, 2004 și 2008 – 2010. Diferențele au fost estimate la circa 718.847 de lei (aproximativ 189.000 de euro).

Reclamantul a formulat recurs, însă în martie 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut hotărârea instanței inferioare. Invocând articolul 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil – și articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății), Ioan Păcurar s-a plâns de lipsa de echitate a procedurilor și de afectarea dreptului său de proprietate.

Cererea lui Ioan Păcurar a fost înregistrată la CEDO pe 10 aprilie 2018

Curtea a constatat că procedura desfășurată în România a fost civilă, nu penală, iar Ioan Păcurar a beneficiat de toate garanțiile procesuale. Mai exact, acesta a fost asistat de avocat, a avut posibilitatea de a depune probe și observații și de a recurge la toate căile de atac.

Curtea a apreciat că răsturnarea sarcinii probei în ceea ce privește justificarea legală a averii unui funcționar public este conformă cu legea și nu contravine Convenției.

CEDO a mai reținut că legislația relevantă era clară, procedura s-a desfășurat transparent și contradictoriu, iar reclamantul a avut suficiente posibilități să își susțină cauza. Nu s-a aplicat nicio prezumție că bunurile nejustificate ar fi fost obținute ilegal, ci doar s-a cerut justificarea dobândirii acestora, potrivit informațiilor stiripesurse.ro.

Concluzia Curții Europene

Curtea a decis că măsura confiscării a fost proporțională cu scopul urmărit — combaterea corupției și asigurarea integrității în funcția publică. A subliniat că România a acționat în marja sa de apreciere, într-un context european și internațional care solicită adoptarea unor astfel de măsuri.

Astfel, CEDO a constatat că nu a fost încălcat nici dreptul la un proces echitabil, nici cel la protecția proprietății.

Verificările ANI au început în 2011

Păcurar nu a respectat prevederile legale privind completarea declaraţiilor de avere, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care bunurile sale au fost dobândite.

În anul 2011, ANI a constatat că Păcurar nu completase corect declaraţia de avere, obligatorie pentru înalţii funcţionari publici, membrii sistemului judiciar, persoanele care ocupau funcţii de conducere şi funcţionarii publici, conform Legii nr. 115/1996, categorii în care se încadra şi reclamantul.

Ca urmare, a fost demarată procedura de verificare a averii sale. În septembrie 2012, lui Ioan Păcurar i s-a comunicat că au fost găsite diferenţe semnificative între cheltuielile şi veniturile sale. Mai târziu în aceeaşi lună, ANI a raportat că pentru perioadele 2001, 2003, 2004 şi 2008-2010, diferenţele însumau 718.847,54 lei (circa 189.143 euro).

După mai multe audieri şi depuneri de documente, în februarie 2016 a fost pronunţată o hotărâre împotriva lui Păcurar.

Pe parcursul a 18 pagini, Curtea de Apel Cluj a reiterat că, deşi bunurile sunt prezumate în general ca fiind dobândite în mod licit, această prezumţie încetează să opereze în cazul funcţionarilor publici atunci când există dovezi certe că unele bunuri nu au fost dobândite în mod licit şi este strâns legată de obligaţia de declarare a averii. Instanţa a dispus confiscarea sumei de 254.924 de lei (aproximativ 57.000 de euro) de la Păcurar, care a făcut recurs, ce a fost însă respins în martie 2017, fiind menţinută decizia instanţei inferioare.

Sursa FOTO: psnews.ro

CITIȚI ȘI:

LOVITURĂ de la CEDO pentru statul român! DESPĂGUBIRI uriașe sau restituirea în natură a 17.000 de hectare de teren

Liderul maghiarilor din Transilvania, acțiune la CEDO împotriva României. Ce acuzații aduce statului român și instanțelor de judecată