CCR respinge în unanimitate sesizările AUR privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2026

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pe anul 2026 au fost adoptare cu respectarea dispozițiilor constituționale.

„Curtea Constituțională a stabilit că legea criticată a fost adoptată cu respectarea art.1 alin.(3) și (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1), art.64 alin.(1), art.79, art.102 alin.(1) și (2), art.120 alin.(1), art.138 și art.141 din Constituție, întrucât, pe de o parte, dezbaterea și adoptarea legii s-a realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.76 alin.(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, nu există o obligație constituțională de re-solicitare a avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social în cursul procedurii de adoptare a legii. Totodată, concordanța legii criticate cu rezultatele unui referendum local sau cu programul de guvernare nu poate face obiectul controlului de constituționalitate”, arată Curtea într-un comunicat oficial.

CCR a mai reţinut că problemele ridicate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la modul în care a fost elaborat şi construit bugetul de stat ridică mai degrabă chestiuni de opţiune şi oportunitate legislativă în domeniul politicilor bugetare ale statului.

VIDEO EXCLUSIV Elena Simina Lakatos, la Gândul Recycle Now, ediția a VII-a: „Avem instrumentele pentru a accelera schimbarea”

15:00

EMISIUNI OFF The Record. Invitat: Daniel Horodniceanu, membru CSM, fost procuror șef DIICOT

14:56

„Prin urmare, Curtea a constatat că nu au fost încălcate prevederile constituţionale invocate”, se arată în comunicat.

Curtea a constatat că scurtarea termenelor prevăzute de regulamentele parlamentare în procedura de adoptare a legilor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgenţă cerute conform art.76 alin.(3) din Constituţie, iar legea criticată a fost adoptată în condiţiile art.76 alin.(3) din Constituţie.

De asemenea, solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social este o cerinţă constituţională cu privire la forma iniţială a proiectului de lege, în schimb, solicitarea unui nou aviz în cursul procedurii de adoptare a legii nu este o obligaţie constituţională, ci o posibilitate de care Parlamentul poate uza în funcţie de aprecierea sa.

„Legea bugetului de stat nu are ca obiect repartizarea de competenţe între „primăria Municipiului Bucureşti” şi „primăriile de sector” în sensul valorizării rezultatului unui referendum local, ci previzionarea şi alocarea resurselor financiare ale statului în funcţie de cadrul normativ existent şi de priorităţile politicilor/strategiilor publice. Criticile privind incongruenţa dintre prevederile legii criticate şi programul de guvernare, aprobat de Parlament, nu au nicio relevanţă în privinţa constituţionalităţii legii”, mai spune CCR.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci, Curtea a constatat că modul în care s-a realizat fundamentarea şi construirea bugetului de stat nu are nicio relevanţă în privinţa constituţionalităţii legii.

Sala unde au loc sedintele de plen a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

„Alocarea unor sume de bani pentru anumite obiective de investiţii din România nu pune în discuţie aplicabilitatea art.16 alin.(1) din Constituţie, întrucât acest text constituţional se referă la egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Repartizarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre proprie, a cotei de 85% din impozitul pe venit între bugetul municipal şi bugetele de sector sau majorarea capitalului social al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare S.A. constituie chestiuni de oportunitate şi de opţiune legislativă”, precizează CCR.

Mai mult, aprobarea de către ministrul finanţelor a limitelor lunare de credite de angajament şi bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat şi de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, este o expresie a dispoziţiilor constituţionale şi legale referitoare la rolul şi funcţiile ministerelor.

„Reglementarea unui număr semnificativ de norme de trimitere ţine de tehnica legislativă şi nu ridică probleme de constituţionalitate; posibilitatea redistribuirii ulterioare a fondurilor publice aprobate este justificată de raţiuni de flexibilitate şi supleţe bugetară; aspectele referitoare la insuficienţa notei de fundamentare şi a raportului privind impactul socioeconomic al legii criticate, precum şi insuficienţa fondurilor alocate domeniilor sănătăţii şi învăţământului sunt chestiuni ce ţin de responsabilitatea politică a Guvernului şi Parlamentului, şi nu de constituţionalitate”, spun judecătorii CCR.

De asemenea, criticile referitoare la deficitul bugetar excesiv şi nivelul inflaţiei, la mecanismele de alocare şi de control reglementate, la modificarea mecanismelor de alocare bugetară la nivelul Municipiului Bucureşti, la modul de finanţare a unor instituţii publice (venituri proprii) ori la valorificarea fondurilor externe nerambursabile sunt aspecte care excedează controlului de constituţionalitate.

Curtea menţionează că decizia este definitivă şi general obligatorie iar argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României.

Alianța pentru Unirea Românilor a contestat la CCR legile bugetului pentru anul 2026, solicitând „oprirea intrării în vigoare a unor acte normative profund viciate și sancționarea derapajelor unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetățeni”.

RECOMANDAREA AUTORULUI: 

• Călin Georgescu critică dur bugetul lui Bolojan: ”Când nu ai dat bani la Educație și Sănătate și la restul ai dat instant, nu ai nicio valoare morală”
• AUR anunță că va contesta la CCR legea bugetului de stat pe 2026. Simion: ”Guvernarea nu are nicio țintă. Suntem pe o cale greșită”