„Calendarul de ceapă” și „Calendarul din cărbuni”, două tradiții vechi de sute de ani folosite și acum de bătrânii de la sate. Ce înseamnă ele și ce le arată agricultorilor

Unii bătrâni de la sate, în special cei din Moldova și Ardeal, folosesc și acum „calendarul de ceapă” sau „calendarul din cărbuni”, tradiții vechi de sute de ani care le „arată” cum va fi vremea în noul an și ce recolte vor avea.

În trecut, când viața depindea de recoltele obținute, de Anul Nou, oamenii de la sat încercau să afle cum va fi vremea în anul următor, ca să știe când este timpul să are și să semene.

Astfel, în noaptea Anului Nou, țăranii apelau la „calendarul din cărbuni”. Alegeau câțiva cărbuni aprinși și le dădeau numele plantelor pe care doreau să le semene – orz, ovăz, grâu, secară -, iar după cantitatea de cenușă rezultată în urmă arderii complete și a stingerii cărbunilor, se vedea cât de bună va fi recolta.

FLASH NEWSMotivul pentru care toate zborurile din Statele Unite au fost suspendate timp de patru ore. Un fir de cupru vechi a dat peste cap mii de curse aeriene

21:01

VIDEOCum arată sala cu 400 de locuri în care are loc petrecerea de nuntă a fiicei lui Bolojan cu Daniel Bota. Mirii, așteptați în „palazzo” cu sute de flori și candelabre pe mese

20:55

În schimb, cei care voiau să afle cât de ploioase ori secetoase vor fi lunile care urmează, apelau la cea mai veche metodă: „calendarul de ceapă”. Obiceiul se mai păstrează și acum, în unele zone.

În 12 foi de ceapă erau puse cantități egale de sare și erau lăsate pe pervazul ferestrei. Fiecare foaie de ceapă simboliza o luna din anul calendarisitic.

A două zi, se putea observa gradul de umiditate și în funcție de el se știa care luni ale anului vor fi secetoase și care ploioase. Și aceasta era o previziune importantă pentru agricultori.

De asemenea, exista tradiția ca atunci când flăcăii mergeau cu Plugușorul să folosească un plug adevărat. Trăgeau cu el o brazdă prin curtea gospodarului ca să-i meargă bine semănăturile.

Tot în ajunul Anului Nou se mergea și cu semănatul. Aruncau în brazdă proaspătă semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Sau aruncau grâul peste casă, să crească cât casa. Așa sperau să obțină o recoltă bogată în anul următor, potrivit crestinortodox.ro.

Citește și:

• Cum va fi vremea de Revelion și în primele zile din 2022, în toată țara. Prognoza ANM pentru următoarele două săptămâni
• Câte zile libere sunt de Revelion