Comisia Europeană acuză România de MASACRUL ALBINELOR. Pesticide ucigașe de polenizatori, permise doar în situații de urgență, sunt folosite abuziv

Comisia Europeană a declanșat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României. Autoritățile de la București sunt acuzate că încalcă legislația europeană privind produsele fitosanitare și pun în pericol sănătatea mediului prin acordarea de autorizații pentru substanțe interzise. Mai precis, aceste pesticide incriminate extermină albinele, ceea ce duce la un dezastru pentru toate culturile, nu numai din România, preia Mediafax.

Potrivit unui comunicat oficial, România a continuat să aprobe utilizarea de urgență a insecticidelor neonicotinoide, în ciuda interdicției impuse de Uniunea Europeană încă din 2018. Aceste substanțe sunt considerate extrem de nocive pentru polenizatori, inclusiv pentru populațiile de albine, esențiale pentru ecosistem și producția agricolă.

Masacrul polenizatorilor, recunoscut de Ministerul Agriculturii

Reamintim că mii de stupi au rămas fără albine în toată țara în 2025 din cauza pesticidelor folosite de agricultori. Statul român permite utilizarea unor substanțe periculoase, interzise de Uniunea Europeană de acum 7 ani.

ANALIZA de 10 Ratarea țintei. „Armele minune” ale lui Putin, fără impact vizibil, sunt o provocare pentru SUA. Moscova dă „undă verde” Washingtonului într-o altă competiție nucleară cu final necunoscut  

10:00

Cât costă succesiunea în 2026

10:00

Ministerul Agriculturii recunoaște că dă astfel de derogări, dar spune că nu există în prezent pesticide alternative, mai ieftine și mai eficiente, care să combată anumiți dăunători, specifici țării noastre.

Peste 30% din familiile de albine mor anual din cauza utilizării haotice a substanțelor cu care se tratează porumbul, floarea-soarelui și rapița. Federația Asociațiilor Apicole a făcut teste pe miere, faguri și ceară.

Pesticide care pot fi utilizate doar în cazuri de urgență

În 2018, Comisia a adoptat, în temeiul PPPR, regulamente de punere în aplicare care interziceau în mod expres utilizarea în aer liber a trei dintre acestea, și anume imidacloprid, clotianidină și tiametoxam.

În pofida avertismentelor repetate din partea Comisiei, România a acordat, în total, 12 autorizații temporare de urgență în temeiul articolului 53 alineatul (1) din PPPR, în 2023 și 2024, pentru utilizarea în aer liber a imidaclopridului și a tiametoxamului pentru semințe de cereale, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Deși autorizațiile de urgență sunt o posibilitate pentru statele membre în temeiul PPPR în cazul unui pericol grav care nu poate fi controlat prin alte mijloace rezonabile, o hotărâre preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023 a clarificat că autorizațiile de urgență pentru tiametoxam sau imidacloprid pentru tratarea semințelor care urmează să fie semănate în aer liber sunt excluse în lumina restricțiilor explicite prevăzute în regulamentele de punere în aplicare din 2018.

România se folosește de clauza autorizațiilor de urgență

Comisia consideră că autorizațiile de urgență acordate de România sunt, prin urmare, contrare PPPR, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție.

„Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizațiilor în cauză pentru perioadele viitoare de însămânțare. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie”, transmite Comisia Europeană.