Două tragedii identice, două reacții total diferite. După 5 zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare să fie mai unită ca niciodată. Acum 10 ani, la 5 zile după Colectiv, Victor Ponta își dădea demisia din fruntea Guvernului, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau vinovații, iar tragedia era deturnată politic, elvețienii s-au concentrat pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și deosebirile dintre cele două incendii care au șocat întreaga lume, dar și cum au reacționat două societăți cu principii și valori profund diferite.
Aceleași artificii criminale, același izolator fonic inflamabil, aceeași propagare ultra-rapidă, aceeași îmbulzeală fatală… S-ar putea spune că tragedia din stațiunea montană elvețiană este trasă la indigo cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face felul în care societatea a reacționat imediat după tragedie. În România se căutau vinovații încă din primele ore, în timp ce intervenția de salvare se desfășura haotic. În Elveția, lucrurile s-au desfășurat mult mai firesc. Autoritățile s-au concentrat pe salvarea unui număr cât mai mare de vieți.
Forțele speciale elvețiene s-au mobilizat exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și organizat. S-a văzut imediat delimitarea și asigurarea perimetrului catastrofei, asigurarea fluxului ambulanțelor, aliniate în asteptarea răniților pe care îi preluau imediat și îi transportau către spitale. În 2015, intervenția de la Colectiv a fost un haos generalizat, cu zeci de tineri care au agonizat pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu știau pe cine să salveze mai întâi.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcolectiv-12-1280x854.jpg)
Imaginile surprinse imediat după demararea procesului de evacuare a răniților arătau nesiguranță și lipsă de organizare în rândul forțelor de intervenție. Arhivele televiziunilor conțin cadre tulburătoare cu răniți grav lăsați să zacă minute în șir pe asfalt, pe paleți, în fața clubului, până la venirea ambulanțelor. La Crans-Montana, unde procedurile au fost respectate la virgulă, numărul de victime la fața locului a fost aproape de 3 ori mai mic decât la Colectiv.
Una din cele mai mari gafe în managementul crizei Colectiv a venit din partea ministerului Sănătății. Fostul ministru Nicolae Bănicioiu (foto jos) a ieșit public din primele momente, dând asigurări că România are suficiente paturi pentru marii arși. Drept urmare, transferul victimelor a fost îngreunat și alte vieți au fost pierdute. De altfel, statul a pierdut procese în serie cu familiile pacienților care au decedat în așteptarea transferului sau care au ajuns prea târziu la spitalele din străinătate.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2020%2F07%2Fbanicioiu-1280x720-1-1024x576.jpg)
Autoritățile elvețiene au dat imediat alarma și toate țările s-au mobilizat cu locuri în spitale pentru marii arși. Inclusiv România a pus umărul la salvarea tinerilor răniți la Crans-Montana, punând la dispoziție o aeronavă de transport
O altă deosebire crucială pentru bilanțul deceselor o reprezintă condițiile din spitalele care au preluat victimele incendiilor. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru mari arși, reușește să ofere condiții sigure pentru pacienții rămași să se trateze în țară. În România, după Colectiv, multe vieți care puteau fi salvate au fost curmate din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum arată documentarul Colectiv al regizorului Alexander Nanau, singura producție românească de până acum nominalizată la premiul Oscar.

Autoritățile elvețiene au anunţat că au deschis o anchetă împotriva managerilor barului pentru omor din neglijenţă, vătămare corporală din neglijenţă şi incendiu din neglijenţă. Acesta pare să fie cuvântul cheie care ar putea să concentreze toată vinovăția doar asupra proprietarilor clubului, asta deși acesta funcționa fără să aibă toate autorizațiile. Coproprietarul francez al barului a declarat vineri, pentru ziarul elveţian Tribune de Genève, că localul a fost inspectat „de 3 ori în 10 ani”. Totuși, foști angajați au susținut că standardele de siguranță ale clubului erau precare, afirmând că extinctoarele erau ținute sub cheie și că ieșirea de urgență era adesea încuiată.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Felvetia-ziua-3-incendiu.jpeg)
O altă încălcare a legii o reprezintă și pPotrivit legilor federale elvețiene, începând cu ora 22:00, persoanele sub 16 ani pot accesa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoţite de tutore legal sau de un alt adult autorizat de tutorele legal. Or, incendiul a izbucnit în jurul orei 1:30 dimineaţa, ora locală, a declarat poliţia.
„A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a spus președintele Klaus Iohannis la 5 zile după tragedia de la Colectiv.
Declarația președintelui a venit ca un strigăt sinistru al victoriei după o luptă electorală cu premierul Victor Ponta, care și-a dat demisia în urma unor ample proteste.
Fenomenul Colectiv a declanșat un val politic care a preluat puterea printr-un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și care a adus în Parlamentul României un nou partid politic, Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte al României, Nicușor Dan.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fcolectiv-2-1280x853.jpeg)
În Elveția, în urma tragediei de la Crans-Montana, nu s-a înregistrat niciun protest, nu s-au solicitat demisii și nimeni n-a îndrăznit să politizeze suferința oamenilor.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI