Criza energetică mondială, scenariu alarmant. Șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie: „Ce este mai rău abia urmează”

Criza energetică mondială, scenariu alarmant. Șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie: Ce este mai rău abia urmează
Sursă FOTO: Shutterstock - caracter ilustrativ
Publicat: 13/07/2022, 11:50
Actualizat: 13/07/2022, 11:52

Criza energetică mondială s-ar putea agrava pe fondul creşterii preţurilor, a petrolului, a gazului, toate acestea accentuate de războiul ruso-ucrainean. Este declarația făcută de Fatih Birol, șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), într-o conferinţă privind energia care a avut loc la Sydney. El a declarat că lumea nu a cunoscut niciodată o criză energetică de această amploare şi de această complexitate, scrie La Libre Belgique.

„Şi ce e mai rău abia urmează”, a concluzionat Fatih Birol, care susține că acest lucru  ar putea afecta lumea întreagă.

În plus, Fatih Birol a declarat că Europa ar putea cunoaşte momente foarte dificile iarna viitoare din cauza unei eventuale penurii de gaz, acum, că Rusia ar putea închide complet aprovizionarea. El a declarat că este foarte îngrijorat din această cauză şi că se teme că acest lucru ar putea avea consecinţe mondiale.

Totodată, acesta a mărturisit că criza energetică ar putea fi un motor pentru tranziţia spre surse de energie durabile. La rândul său, secretarul american pentru energie, Jennifer Granholm, a declarat la forum că războiul din Ucraina a demonstrat importanţa trecerii la surse de energie alternative pentru a opri dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. “Vrem şi trebuie să trecem la o energie curată”, a declarat ministrul.

Gazprom oprește Nord Stream 1, cel mai mare gazoduct care transportă gaze din Rusia către Germania

Lucrările anuale de întreținere au început luni la cel mai mare gazoduct care transportă gaze din Rusia către Germania, urmând ca livrările să fie oprite timp de zece zile. Guvernele, piețele și companiile sunt îngrijorate că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina.

Gazoductul Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia către Germania și va fi supus unor lucrări de întreținere între 11 și 21 iulie. Luna trecută, Rusia a redus debitul la 40% din capacitatea totală a conductei, invocând întârzierea întoarcerii echipamentelor aflate în service de către compania germană Siemens Energy, în Canada.

Canada a declarat la sfârșitul săptămânii că va returna o turbină reparată, dar a spus, de asemenea, că va extinde sancțiunile împotriva sectorului energetic al Rusiei.

Europa se teme că Rusia ar putea prelungi mentenanța programată pentru a restricționa și mai mult aprovizionarea cu gaze europene, dând peste cap planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă și accentuând o criză a gazelor care a dus la măsuri de urgență din partea guvernelor și facturi uriașe pentru consumatori, conform unei analize Reuters, citată de Mediafax.

Aproximativ 40% din importurile de gaze din UE și un sfert din petrolul său provin din Rusia

Reamintim că Berlinul a abandonat proiectul conductei Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, iar oficialii Uniunii Europene spun că lucrează la un plan care ar putea reduce nevoile de import ale blocului din Rusia cu aproape 80% în acest an.

Însă, mulți politicieni din UE rămân precauți cu privire la acțiunile imediate, unul dintre motivele pentru care Germania a respins propunerile de interzicere a importurilor de petrol. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că petrolul și gazele rusești au „o importanță esențială” pentru economia europeană.

Aproximativ 40% din importurile de gaze din UE și un sfert din petrolul său provin din Rusia. Novak a spus că Rusia are alte opțiuni pentru a-și vinde petrolul dacă SUA și UE interzic importurile rusești și a avertizat că orice astfel de mișcare ar putea avea „consecințe catastrofale pentru piața mondială”, cu prețurile crescând la 300 de dolari barilul sau mai mult.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase