„Dacorama”, proiectul uitat al mutării capitalei la Brașov. Cine a făcut această îndrăzneață propunere

În anul 1928, într-un articol publicat în ziarul „Lupta”, dramaturgul Victor Eftimiu, unul dintre cei mai controversați intelectuali ai epocii, a lansat o idee care ar fi putut schimba radical soarta României: „abandonarea” Bucureștiului și construirea unei noi capitale la Brașov.

El voia ca orașul să fie redenumit „Dacoroma”.

„Bucureștiul nu e suficient de european”

Redescoperită recent de Institutul de Studii Est-Europene, propunerea lui a fost considerată utopică și chiar „trădătoare” de contemporani. Dar, totuși, de ce dorea el să mute capitala? Și cum ar fi arătat astăzi un România cu un centru administrativ la poalele Tâmpei?

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 7 iulie, de la ora 18.00, live pe Gândul. Invitat: Adrian Oianu

18:25

EMISIUNI „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe marți, 7 iulie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Florin Cîțu

18:21

Victor Eftimiu, cunoscut pentru piesele sale de teatru și implicarea în viața culturală, nu era mulțumit de București, despre care spunea că „nu e suficient de european”. În opinia sa, Bucureștiul nu mai corespundea nevoilor unei țări care aspira spre modernitate.

În articolul „Altă Capitală”, publicat în 1928, Victor Eftimiu scria următoarele:

„Cetatea nouă va trebui să poarte un nume latin lipsit de orice echivoc, un nume sonor, incontestabil. Să nu fie pentru unii București, pentru alții Bukarest. (…) Cetatea nouă va trebui să aibă un nume românesc, care să răsune ca Roma, Lutetia, Vindobona. Eu i-aș zice: Dacoroma”.

În opinia sa, București avea două mari defecte:

• Prea mult soare și, opina el, „civilizația modernă se coace în lumina potolită”, pe când orașe precum Londra, Paris sau Viena prosperau tocmai datorită climei ploioase. Așadar, Brașovul, cu ploile sale frecvente, părea locul ideal pentru a muta acolo noua capitală.
• Numele București era ambiguu – „București poate fi Bukarest, Bucarest sau altceva – nu e suficient de latin!”. În schimb, „Dacoroma” era un termen sonor care amesteca originea dacică și moștenirea romană.

„Cetatea nouă va trebui să aibă un nume românesc, care să răsune ca Roma, Lutetia, Vindobona. Eu i-aș zice: Dacoroma”, spunea Victor Eftimiu.

Ce s-a întâmplat cu ideea lui Victor Eftimiu

Ideea lui Eftimiu nu a rămas doar o excentricitate. În perioada interbelică, un grup de tineri naționaliști a preluat această viziune, considerând-o un ideal pentru România Mare. Dar proiectul a eșuat din trei motive principale.

În primul rând, Bucureștiul era deja un centru economic și politic bine consolidat, iar mutarea capitalei ar fi costat sume enorme. Apoi, lipsa sprijinului politic a jucat un rol important; elitele vremii aveau proprietăți și interese în București, nu la Brașov, și nimeni nu dorea să piardă influența.

În fine, propunerea sa a fost percepută mai degrabă ca o excentricitate de salon, iar Eftimiu a fost etichetat drept „visător nebun”.

Într-o simulare făcută, istoricii au speculat că, dacă proiectul ar fi fost implementat, Brașovul ar fi devenit un centru administrativ și cultural, cu o arhitectură planificată pentru funcții guvernamentale. Iar Bucureștiul ar fi rămas un oraș economic important, dar fără statutul de capitală.

Nu în ultimul rând, Transilvania ar fi câștigat influență politică, posibil schimbând dinamica regională a țării.

Proiectul lui Victor Eftimiu a fost o încercare romantică de a redefini România, dar a căzut pradă realității politice. Astăzi, din el a mai rămas doar o curiozitate istorică. Mulți se întreabă dacă mutarea capitalei la Brașov ar fi dus la rezolvarea problemelor de urbanism și centralizare din București sau ar fi apărut alte provocări, poate în …Dacorama?!

CITEȘTE ȘI:

Piața muncii, în declin în primele 3 luni din 2025. Care sunt cauzele și ce SALARII oferă angajatorii, potrivit unui recent studiu