De ce ajunge un blindat Lynx la peste 11 milioane de euro bucata. Modelul românesc, analizat atent de Ucraina

Programul de înzestrare cu vehicule blindate Lynx din România, finanțat parțial prin mecanismul SAFE, a devenit subiect de dezbatere în România și este urmărit cu interes și în Ucraina, unde același tip de vehicul este luat în calcul pentru dotarea armatei, conform Defense Express.

Dispute politice în jurul contractelor SAFE

În România, mai mulți reprezentanți ai PSD au criticat modul în care au fost atribuite contractele din programul SAFE, evaluat la aproape 17 miliarde de euro, acuzând lipsa de transparență în procesul decizional.

În total, șase dintre cele 15 contracte ar fi fost atribuite companiei germane Rheinmetall, care ar urma să încaseze peste 5,6 miliarde de euro din bugetul programului.

NEWS ALERT Șapte marinari sunt căutați în Marea Neagră după ce un remorcher turcesc s-a scufundat. Nava s-a ciocnit de un vas avariat. Intervenție dificilă a salvatorilor

08:05

EXCLUSIV Cei 12 centimetri ai lui Miruţă au fost, de fapt, 12 milimetri. Este concluzia deputaţilor din Comisia de Transporturi, care i-au audiat pe cei care au aruncat în aer stânca Pârjoaia de pe Dunăre

08:03

Cum arată contractul pentru vehiculele Lynx

Rheinmetall este producătorul vehiculului de luptă pentru infanterie Lynx, unul dintre proiectele centrale ale programului românesc.

Date transmise Parlamentului arată că România a semnat un contract de 3,33 miliarde de euro pentru achiziția a 298 de vehicule, cu o structură mixtă de finanțare și producție.

Dintre acestea, 232 de unități sunt incluse în programul SAFE, cu o valoare de 2,6 miliarde de euro, ceea ce duce la un cost mediu de aproximativ 11,19 milioane de euro per vehicul. Alte 66 de vehicule sunt finanțate direct din bugetul de stat, la o valoare totală de 738,6 milioane de euro.

De ce a crescut costul pe unitate

Diferența de preț față de estimările inițiale este explicată prin configurația aleasă de România. Varianta comandată include integrarea unor sisteme suplimentare, inclusiv rachete ghidate antitanc Spike, ceea ce a ridicat costul final pe unitate.

Autoritățile române au stabilit o rată de localizare a producției de aproximativ 40%, ceea ce înseamnă că doar o parte din procesul de fabricație va fi realizat în țară.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat că anumite componente nu pot fi produse local.

„Tehnica pentru a produce turela nu poate fi adusă în România. Astfel, a rămas obligație pentru ei (pentru Rheinmetall, n.r.) de a face aproape 100% din restul (în România). Per ansamblu, este minim 40%”, a declarat acesta.

Ungaria, exemplu de producție parțial localizată

Modelul românesc este comparat cu cel din Ungaria, unde Rheinmetall produce deja vehiculul Lynx în baza unui acord similar.

Budapesta a comandat în 2020 un lot de 218 vehicule, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Dintre acestea, o parte sunt produse local, însă fără implicarea industriei ungare în asamblarea turelei, care este livrată din Germania.

Ucraina urmărește atent modelul românesc

Interesul pentru programul românesc vine și din Ucraina, unde Lynx este analizat ca una dintre opțiunile principale pentru modernizarea forțelor armate.

Presa din Ucraina notează că experiența României este relevantă pentru Kiev, în special în ceea ce privește localizarea producției și structura contractelor.

Ucraina ar urma să primească primul lot de cinci vehicule în acest an, iar producția ar putea fi extinsă ulterior, în funcție de finanțare, pentru aproximativ 300 de unități.

Recomandarea autorului:

• MApN explică de ce avem nevoie de SAFE: „Dacă acest program este realizat cu succes, Armata României va arăta cu totul diferit în doar câţiva ani”