De ce bolile transmise de insecte reprezintă o amenințare tot mai mare, în ciuda cercetărilor. Ce pericol pândește Europa

Insectele, inclusiv țânțarii și căpușele, își extind „teritoriul” din cauza schimbărilor climatice, intensificând epidemii și răspândind boli tropicale în țări mai temperate și mai bogate.

Extinderea geografică a unor virusuri periculoase precum dengue, Zika și virusul West Nile în țările dezvoltate – spre Eurppa – vine în contextul în care eforturile de combatere a malariei și a altor afecțiuni transmise de insecte din regiunile mai sărace sunt puse în pericol de reducerile finanțării pentru sănătate la nivel global.

Aceste tendințe amenință să submineze progresele înregistrate în combaterea agenților patogeni transmiși de vectori la animale, inclusiv decenii de investiții și tehnologii emergente, cum ar fi valorificarea bacteriilor, ingineria genetică și noile vaccinuri, arată Financial Times.

CLIMĂ Planeta se încinge. Arctica s-a confruntat cu cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice. Rusia și SUA vor să exploateze regiunea

06:00

CONTROVERSĂ Friedrich Merz, de la ofensivă, la izolare în Europa. Planul liderului Germaniei pe activele înghețate ale Rusiei s-a întors împotriva lui

06:00

Schimbările climatice permit ca pericolul să se îndrepte spre Europa

„Așa cum schimbările climatice permit acestor vectori să se deplaseze în zone noi, cum ar fi Europa, finanțarea pentru atenuarea și controlul lor este în scădere”, spune Martin Hibberd, șeful departamentului de biologie a infecțiilor de la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

„Există o posibilitate reală ca dengue și alte boli mediate de vectori să devină frecvente în următoarele decenii, aducând nefericirea asociată anterior cu regiunile tropicale mai la nord.”

Bolile transmise prin vectori sunt transmise între oameni prin intermediul animalelor purtătoare de agenți patogeni. Principalele amenințări includ insectele, în special țânțarii și puricii, și arahnidele, cum ar fi căpușele și acarienii.

1/6 din bolile infecțioase sunt transmise prin insecte

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile transmise prin insecte reprezintă o șesime din totalul bolilor infecțioase.

Severitatea pericolului reprezentat de insecte este demonstrată de omniprezența modernă a febrei dengue, cunoscută și sub numele de „febra oaselor sparte”, care este răspândită de țânțarul Aedes albopictus. În 2024, s-a înregistrat un număr record de 14,6 milioane de cazuri de dengue în peste 100 de țări, arată OMS.

Jumătate din populația lumii este acum expusă riscului de boală

Aproximativ jumătate din populația lumii este acum expusă riscului de boală, afirmă organismul global de sănătate, estimându-se că până la 400 de milioane de oameni sunt infectați în fiecare an. Creșterea temperaturilor, precipitațiile abundente și umiditatea au alimentat problema, alături de alți factori care contribuie, inclusiv mișcările populației și sistemele de sănătate fragile.

În august, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a semnalat focare record de infecție cu virusul West Nile și boala cu virusul chikungunya. Sezoanele de transmitere a bolilor transmise de țânțari au fost prelungite și intensificate din cauza creșterii temperaturilor, a verilor mai lungi, a iernilor mai blânde și a schimbării regimului de precipitații, a precizat acesta.

„Pe măsură ce peisajul bolilor transmise de țânțari evoluează, tot mai mulți oameni din Europa vor fi expuși riscului în viitor”, spune Céline Gossner, șefa secției ECDC responsabilă de bolile transmise prin vectori.

„Există o nevoie urgentă de a consolida și extinde intervențiile eficiente și ecologice de control al țânțarilor.” În America, un motiv tot mai mare de alarmă este răspândirea, în ultimii ani, a bolii virale Oropouche prin intermediul musculițelor și, probabil, al unor specii de țânțari. Simptomele includ febră, dureri musculare și vărsături – și nu există un tratament specific disponibil.

Țânțarul este, de departe, cel mai letal

Țânțarul este de departe cel mai letal „vector” după numărul de decese cauzate. Aproximativ 610.000 de persoane au murit numai din cauza malariei în 2024, potrivit OMS, o scădere bruscă de la 864.000 în 2000, după investiții masive în control. Malaria a fost odată o boală principală în SUA și Europa, dar a dispărut după ce locuințele și salubritatea s-au îmbunătățit. Acum, experții se tem de o posibilă revenire.

Italia a înregistrat primele cazuri în mai bine de o jumătate de secol. Este vorba de țânțarul Anopheles sacharovi , care răspândește malaria , potrivit unui studiu publicat anul trecut. În alte părți ale lumii, progresele obținute cu greu sunt amenințate de conflicte, mișcări de populație și reduceri ale programelor precum Inițiativa Președintelui împotriva Malariei din SUA, înființată acum 20 de ani.

În Asia de Sud-Est, lovitura de stat din 2021 și războiul civil ulterior din Myanmar riscă să saboteze progresul altfel remarcabil al unui efort de 10 ani pentru eradicarea bolii în regiunea Mekong.

Căpușe și purici – impactul asupra oamenilor este în creștere

Deși agenții patogeni transmiși de căpușe și purici afectează, în general, alte animale mai mult decât oamenii, impactul asupra oamenilor este în creștere. Boala Lyme, transmisă prin mușcături de căpușe, se răspândește geografic, inclusiv în SUA, iar cercetătorii apelează la metode digitale pentru a o urmări. Experții utilizează, de asemenea, inteligența artificială pentru a se adăuga datelor precum predicțiile climatice, pentru a prognoza tendințele altor boli transmise prin vectori.

Tehnicile fac parte dintr-un arsenal tot mai mare de combatere a bacteriilor și a bolilor pe care le răspândesc. Două vaccinuri împotriva malariei au fost lansate, deși sunt considerate instrumente suplimentare utile, mai degrabă decât factori care schimbă regulile jocului.

Pericolele reprezentate de bolile transmise prin insecte se extind

În studiile clinice, acestea au redus cazurile de malarie cu mai mult de jumătate în primul an după vaccinare, dar necesită patru doze pe parcursul a doi ani pentru o eficacitate maximă. Alte tehnologii includ utilizarea bacteriilor numite Wolbachia , care se găsesc în mod natural în multe insecte. Introducerea bacteriilor în ouăle  speciilor de țânțari Aedes aegypti  poate reduce creșterea virusurilor la insectele adulte.

Țânțarii modificați genetic au fost eliberați pentru a combate malaria, inclusiv în Djibouti, în Cornul Africii. Insectele masculi sunt modificați genetic pentru a provoca moartea puilor lor femele înainte de a ajunge la maturitate. Ca și în cazul altor tehnici de editare genetică, această abordare a provocat dezbateri etice cu privire la impactul său asupra ecosistemelor.

Pericolele reprezentate de bolile transmise prin insecte se extind, dar la fel se întâmplă și cu mijloacele de combatere a acestora. Conflictul dintre aceste tendințe contradictorii va determina rezultatul luptei umanității împotriva acestei amenințări tot mai mari.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Specia de insecte banală în România, apărută în premieră într-una dintre cele mai reci țări din lume. Fenomenul, pus pe seama încălzirii globale

Peste 40% din populația planetei suferă de boli neurologice. OMS vrea reuniune de urgență

OMS avertizează asupra unei posibile epidemii globale din cauza unui virus transmis de țânțari. Se răspândește inclusiv în Europa