DETALII din culisele întâlnirii dintre Putin și Trump în Alaska. Cum s-au „tranșat” granițele teritoriale ale Ucrainei

Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din cadrul summit-ului din Alaska, a durat aproximativ o oră și „nu a fost deloc ușoară”, având în vedere că rezultatul a fost unul clar „nicio încetare a focului în Ucraina”. Potrivit președintelui rus, această concluzie „ne apropie de deciziile necesare”, relatează Corriere della Sera, citat de G4Media. 

Summit-ul bilateral dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska a ținut Statele Unite, Europa și nu numai cu sufletul la gură, având în vedere mizele întâlnirii, care ar fi vizat nu numai războiul din Ucraina, dar și alte chestiuni strategice de importanță majoră pentru ambele forțe.

ULTIMA ORĂ Tragedie pe munte, în Prahova. Un tânăr de 18 ani a murit în urma unui accident cu ATV-ul

13:55

EDUCAȚIE Dosarul fraudelor de la Bacalaureat. La Alba Iulia, cinci inculpați au fost puși sub control judiciar

13:46

Publicații internaționale de prestigiu, cu surse de încredere în administrația Statelor Unite, au reconstituit apelul telefonic dintre Donald Trump și Volodmir Zelenski, în zorii dimineții care zilei, imediat următoare, întâlnirii din Alska.

Surse din SUA au relatat detalii importante despre convorbirea dintre Trump și Zelenski, care au scos la iveală și culisele convorbirii dintre liderul american și omologul său rus.

În privința războiului din Ucraina – Donald Trump s-a aliniat poziției Rusiei: nu este nevoie de armistițiu, este nevoie de „un tratat de pace cuprinzător”.

Trump l-a sunat pe Zelenski din avionul presidențial Air Force One, în drum spre Washington, imediat după summitul din 15 august cu Vladimir Putin. Președintele american l-a invitat pe Zelensli la o întâlnire, ce va avea loc luni la Casa Albă. La summit vor participa și liderii Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; NATO, Rutte; premierul italian Meloni; președintele francez Macron; premierul britanic Starmer; președintele finlandez Stubb; și cancelarul german Merz.

Deși Trump spunea că dorește „o încetare a focului, cât mai curând posibil, chiar astăzi” și susținea că nu ar fi „fericit dacă summitul s-ar încheia” fără această decizie, după summit Trump s-a aliniat poziției Rusie, precizând că dorește „un tratat de pace cuprinzător”.

De asemenea, Trump a declarat într-un interviu acordat „Fox News” – „Rusia este o mare putere, iar Ucraina nu”.

Potrivit trimisului Casei Albe pentru Ucraina, Steve Witkoff, motivul pentru care Donald Trump și-a schimbat poziția de la o „încetare a imdeiată a focului”, la „un tratat de pace”, este legat de „progresul considerabil” realizat în timpul întâlnirii.

Trimisul SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat pentru „Corriere della Sera” că „vom încerca să organizăm un summit trilateral (cu Zelenski și Putin) în următoarea săptămână”. Potrivit „Axios”, data ar putea fi vineri, 22 august: la 7 zile după summitul de la Anchorage.

Rusia „poate lua tot Donbasul, dacă vrea”

Conform reconstituirii „Axios”, Trump i-ar fi spus lui Zelenski ceea ce i-a spus Putin despre situația de pe frontul din Ucraina: că Rusia ar putea anexa întreaga regiune Donbas și alte zone în care se desfășoară lupte.

Zelenski i-a răspuns lui Trump că aceasta a fost o minciună a lui Putin.

„Condițiile” privind teritoriile și cererea explicită cu privire la Donețk și Luhansk

În timpul apelului telefonic, trimisului Casei Albe pentru Ucraina, Steve Witkoff, a prezentat „condițiile” stabilite de Putin cu privire la schimbul de teritorii.

Iată detaliile planului:

– Despre ce teritorii se discută în cadrul schimbului?

Potrivit „Financial Times”, „Axios” și „Reuters”, Putin a solicitat în mod explicit întreaga regiune Donețk și întreaga regiune Luhansk. Cererea include teritorii pe care armata rusă nu le-a cucerit.

Putin ar fi promis că este dispus să accepte o încetare a focului pe linia frontului din regiunile Herson și Zaporijjia și să nu ocupe alte teritorii, dacă se va ajunge la acorduri privind „rădăcinile profunde” ale războiului.

Potrivit „Financial Times”, Moscova a ocupat aproximativ 70% din Donețk și controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.

Rusia cere de asemenea recunoașterea oficială a Crimeei, peninsulă ucraineană ocupată din 2014.

Reuters notează că Moscova ar trebui să se retragă din unele zone mici din regiunea Sumi (în nord) și regiunea Harkov (în nord-est).

Potrivit lui Witkoff, Rusia a făcut „anumite concesii” (nespecificate) în legătură cu toate cele cinci regiuni ucrainene aflate în centrul efortului său de război (Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson).

New York Times relatează că Trump le-a spus liderilor europeni că este de acord cu această cerere, în fața amenințării Moscovei de a continua, alternativ, cu distrugerea și capturarea întregului Donbas.

Zelenski s-a opus, cerând ca negocierile să înceapă „unde se află acum linia frontului”. Constituția ucraineană, explică în continuare Zelenski, îl împiedică să facă concesii teritoriale fără un referendum.

Garanții „în stil NATO” și deschidere față de trupele occidentale

Putin a susținut că este pregătit să ofere o asigurare scrisă că nu va mai ataca Ucraina.

Moscova și-a exprimat în repetate rânduri refuzul de a accepta aderarea Ucrainei la NATO; și chiar și la sfârșitul summitului, Putin a declarat că consideră că este crucial să se răspundă cerințelor rusești, „rădăcinilor adânci” din spatele războiului. Printre aceste „rădăcini”, Moscova a citat întotdeauna expansiunea estică a NATO; iar Putin a cerut în mod constant demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei.

În acest context, este important de menționat că, în declarația oficială cu comentariul la summit, liderul ucrainean Zelenski a scris că „este important ca europenii să fie implicați, în toate etapele, pentru a ne asigura că Ucraina primește garanții de securitate reale, împreună cu America. De asemenea, am discutat (cu Trump) semnalele pozitive din partea Statelor Unite cu privire la participarea la asigurarea securității europene”.

Despre ce este vorba?

Witkoff a clarificat acest lucru duminică – confirmând o previzualizare de sâmbătă a „Wall Street Journal” – într-un interviu acordat CNN. Putin, a spus el, „a dat undă verde unor garanții pe care le-aș numi revoluționare”. În esență, Statele Unite și Europa vor putea oferi Ucrainei garanții de securitate similare cu cele prevăzute la Articolul 5 al NATO, chiar și fără implicarea directă a Alianței Atlantice.

Articolul 5 din Tratatul NATO se referă la principiul apărării colective a țărilor NATO: în cazul unui atac asupra unui membru, toate celelalte garantează securitatea sa militară. Un acord similar ar însemna că, în cazul unui nou atac rusesc asupra Ucrainei, țările care oferă garanții de securitate ar fi obligate să intervină militar pentru a apăra suveranitatea Kievului.

Trump, potrivit WSJ, a declarat că este pregătit să ofere sprijin militar unei forțe de „reasigurare” conduse de Europa, fără a se angaja să trimită trupe americane direct la Kiev. Zelenski a declarat că consideră că este necesar să se includă posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană printre garanțiile de securitate.

Cadrul reflectă cel propus de mai multe țări europene: declarația oficială a UE — care reiterează de asemenea că Moscova nu are dreptul de a pune veto asupra aderării Kievului la NATO și la UE — se referă la faptul că „coaliția celor dispuși” este pregătită să joace un „rol activ”.

Giorgia Meloni, în declarația sa oficială, a mai scris:

„Punctul crucial rămâne garanțiile de securitate pentru a preveni noi invazii rusești. Doar garanții robuste și credibile în acest sens pot preveni noi războaie și agresiuni. Și în acest sens, președintele Trump a reiterat astăzi ideea italiană a garanțiilor de securitate inspirate de Articolul 5 al NATO. Punctul de plecare al propunerii este definirea unei clauze de securitate colectivă, care să permită Ucrainei să beneficieze de sprijinul tuturor partenerilor săi, inclusiv al Statelor Unite, gata să ia măsuri în cazul unui nou atac”.

Sancțiuni și limba rusă ca limbă oficială

Putin i-a făcut și alte solicitări lui Trump în timpul întâlnirii lor.

Rusia vrea ca cel puțin o parte din sancțiunile impuse Moscovei în ultimii ani să fie ridicate. Putin cere ca limba rusă să fie recunoscută ca una dintre limbile oficiale ale Ucrainei și ca bisericile ortodoxe ruse de pe teritoriul ucrainean să fie protejate, permițându-le să funcționeze liber.

Agențiile de securitate ucrainene acuză bisericile legate de Rusia că răspândesc propagandă în favoarea Moscovei și că servesc drept bază pentru spionii Kremlinului. Kievul a adoptat deja o lege – în prezent inoperabilă -, care interzice organizațiile religioase legate de Rusia.

 Detalii desăpre „condițiile” solicitate de Putin

– Summitul Trump-Putin din 15 august de la Anchorage, în Alaska, nu a dus la rezultatul declarat de liderul american ca obiectiv, și anume un acord de încetare a focului în Ucraina.

– La finalul întâlnirii, în timpul conferinței de presă, cei doi lideri nu au oferit nicio informație concretă despre ceea ce s-a discutat (mai mult, într-un timp semnificativ mai scurt decât se aștepta inițial).

– Un lucru este cert, însă: Trump și-a exprimat sprijinul pentru poziția Rusiei, care nu acceptă ideea unui încetare a focului ca o precondiție pentru negocierile de pace și susține că vizează, în schimb, un acord de pace cuprinzător.

– La întoarcerea de la summitul din Alaska, Trump i-a informat pe liderii Ucrainei, ai Comisiei Europene, ai NATO, ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Finlandei și ai altor țări despre discuțiile derulate la summit.

– Surse europene și americane, care au vorbit cu mai multe instituții media internaționale (inclusiv „New York Times”, „Wall Street Journal”, „Financial Times”, „Axios” și „Reuters”), au conturat o imagine – deși neapărat parțială – a „condițiilor” lui Putin.

În concluzie, pentru a opri luptele și a realiza pacea, Moscova:

– cere ca Ucraina să se retragă din două regiuni ale Donbasului: Luhansk și Donețk. Cererea se referă și la zone care în prezent nu sunt ocupate de armata rusă;

– declară că este dispusă să înghețe situația de-a lungul liniei frontului actuale din regiunile Zaporijjia și Herson. O „înghețare” ar atrage după sine anexarea teritoriului ucrainean către Rusia.

– este pregătită să cedeze porțiuni limitate din regiunile ocupate în prezent, Sumi și Harkov;

– cere răspunsuri la „cauzele profunde” care, potrivit Kremlinului, au dus la război. Această expresie se referă la o serie de circumstanțe, inclusiv aderarea la NATO a unor țări care făceau parte din sfera de influență sovietică;

– s-ar angaja să nu atace teritorii ucrainene sau alte țări;

– este deschis solicitării Ucrainei de „garanții de securitate” conform articolului 5 al NATO; acestea ar putea fi furnizate de Statele Unite și de țările europene;

– cere ca limba rusă să fie recunoscută, alături de ucraineană, ca limbă oficială a Ucrainei;

– cere ca Bisericii Ortodoxe Ruse să i se garanteze deplina libertate de cult și libertate de acțiune pe teritoriul ucrainean (conform serviciilor de informații ucrainene, bisericile ortodoxe servesc drept centru pentru propagandă și spionaj).

– cere recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc: peninsula ucraineană este ocupată de Rusia din 2014.

– așteaptă ridicarea sancțiunilor impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări.

FOTO: Profimedia

Autorul recomandă:

• Trump, mesaj categoric pentru Zelenski: „Trebuie să renunțe la Crimeea și la aderarea la NATO”
• Volodimir ZELENSKI și liderii europeni se întâlnesc cu Donald Trump, la Washington. Cu ce neclarități merge președintele Ucrainei la Casa Albă