Din culisele istoriei. De ce SUA s-au OPUS unirii Basarabiei cu România

Decizia unirii Basarabiei cu Români a fost luată de Sfatul Țării de la Chișinău pe 27 martie/9 aprilie 1918 și a fost recunoscută la Conferința de Pace de la Paris din 1920. Deși principalii aliați și-au arătat susținerea în acest sens, SUA s-a opus vehement, notează EVZ într-un material ce explică motivele care au generat această situație.

Refuzul Statelor Unite de a recunoaște oficial unirea Basarabiei cu România în perioada interbelică a fost influențat de mai mulți factori politici, juridici și geopolitici. Această problemă a fost complexă și reflecta interesele și relațiile internaționale ale vremii.

FLASH NEWS Politicianul britanic care i-ar putea lua locul lui Keir Starmer în funcția de premier: „Ieșirea din UE a fost o greșeală catastrofală”

23:10

UPDATE Proiectilul neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea, a fost neutralizat de o echipă de specialiști a MApN

22:50

‘Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia nu s-au opus în acest sens, însă Statele Unite au refuzat să semneze documentul.

Problemele legate de Basarabia au fost ridicate pentru prima dată la 8 februarie 1919. Astfel, detaliile au fost discutate în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru problemele teritoriale ale României și Iugoslaviei. Această structură era alcătuită din experți britanici, americani, francezi și italieni.

Unirea Basarabiei cu România a fost susținută de către deputatul britanic Eyre Crowe, dar și de francezul Jules Laroche.” notează EVZ.

După unirea Basarabiei cu România în 1918, recunoașterea internațională a acesteia a fost parțială.

Provincia a făcut parte din Moldova până în 1812, când a fost anexată de Imperiul Rus în urma Tratatului de la București, arată Evenimentul Istoric.

După îndelungate negocieri, Comisia pentru probleme teritoriale ale României și Iugoslaviei a acceptat în unanimitate să recunoască unirea. Astfel, proiectul a fost direcționat către Comisia Teritorială Centrală.

Tratatul de la Paris din 1920, prin care marile puteri (Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) recunoșteau oficial unirea, nu a fost ratificat de Japonia. Mai mult, Uniunea Sovietică (care revendica Basarabia) nu a participat la acest proces și nu a recunoscut unirea. Deși experții americani nu s-au opus recunoașterii unirii, viziunea lor nu a fost împărtășită și de secretarul de stat american.

Pe parcursul dezbaterilor din Consiliul Miniștrilor de Externe, acesta s-a opus vehement deciziei. În acest sens, el a invocat absența la Conferința de Pace de la Paris a unui guvern rus legitim.

Pe fondul acestor tensiuni, delegația română s-a retras de la Conferința de Pace de la Paris.

Ulterior, marile puteri occidentale i-u trimis o scrisoare amiralului Alexandru Kolchak, comandant al Armatei Albe în timpul Războiului Civil Rus. Acesta a fost îndemnat să „decidă soarta părților românești din Basarabia”.

Unirea Basarabiei cu România este un eveniment istoric de mare importanță, dar recunoașterea sa internațională a fost întotdeauna influențată de interesele și calculele geopolitice ale marilor puteri.

„În anii ‘30, situația era privită total diferit de americani. Conform sursei, la 12 aprilie 1933, secretarul de stat Cordell Hull l-a i-a oferit președintelui F. Roosevelt detalii despre eforturile diplomației românești,

Ulterior, Statele Unite au recunoscut de facto unirea Basarabiei cu România. În plus, consulatul american de la Bucureșt a eliberat vize pentru românii din această provincie.”, mai precizează EVZ.