Dinamica DATORIEI guvernamentale în PIB, pe guvernări între 2001-2024. Cine a îndatorat România și când au fost cele mai mari investiții

După aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), datoria publică a României suscită discuții aprinse și ridică două întrebări esențiale – cine a îndatorat România și, mai ales, ce s-a făcut cu banii?

Analiza dinamicii datoriei guvernamentale ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB) pe guvernări pentru 2001-2024 arată două perioade de „explozie” a datoriei. Potrivit datelor publice analizate, în perioada crizei financiare 2009-2010, când ponderea datoriei în PIB a crescut cu 16,7% de la finalul lui 2008, când era 12,3% din PIB, și până la finalul lui 2010, când a ajuns la 29% din PIB.

A urmat a doua mare criză din ultimele decenii, cea declanșată de apariția pandemia de Covid-19, în 2020-2021, când datoria publică a luat amploare în PIB cu 13,3%, de la finalul lui 2019, când deja depășise o treime din PIB (35%), la sfârșitul lui 2021, când ponderea în PIB era de 48,3%.

JUSTIȚIE Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților

20:12

VIDEO Cod roșu de viscol pe Transalpina. Nu mai e permisă urcarea de la Novaci la Rânca, pe DN 67C: „Dacă doriți să coborâți, vă rugăm să o faceți acum”

19:00

Cele mai mari creșteri medii lunare ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au produs în timpul guvernărilor Ungureanu (+1,07% din PIB) și Orban (+0,77% din PIB) și Boc (+0,56% din PIB).

Scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în guvernările Tudose (-0,44% din PIB) și Cioloș (-0,07% din PIB), conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.

Cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale, în timpul Guvernului Ciolacu 2024

Totuși, ce s-a făcut cu toți acești bani și cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și agricultură?

Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri ale investițiilor publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul Guvernului Ciolacu 2024.

În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 74 miliarde lei în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021.

Datele publice arată că Guvernul Ciolacu a investit în anul 2024 din fonduri interne echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021.

Citește și:

Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem?

Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ