Timp de mai bine de trei ani, sistemul bancar rusesc a sfidat „gravitația”. Paralizat de sancțiunile occidentale, izolat de piețele financiare globale și lipsit de capital străin, acesta a funcționat într-un vid economic sigilat. Dar o astfel de situație nu poate dura la nesfârșit, chiar dacă rubla a oscilat, a rezistat, iar sistemul financiar continuă să funcționeze. Această stabilitate improbabilă a fost în mare parte atribuită perspicacității guvernatorului Elvira Nabiullina, șefa tehnnocrată a Băncii Centrale a Rusiei.
Dar iluziile nu durează pentru totdeauna, atrage atenția Jason Corcoran, jurnalist a cărui activitate este focusată pe economia Rusiei și a CSI. „Apar fisuri, iar o judecată este inevitabilă”, scrie acesta într-o analiză publicată de The Moscow Times.
„Nu este vorba de dacă va exista o criză, ci doar de cât de gravă va fi. Băncile rusești sunt susținute de mecanisme artificiale: controlul capitalului, creditarea forțată, intervenția guvernului și contabilitatea creativă. Pe măsură ce sancțiunile se înăspresc și economia de război se adâncește, lichiditatea se diminuează, rezervele valutare se micșorează, iar riscul se acumulează în spatele ușilor închise”, explică jurnalistul.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1018365635.jpg)
Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei | Foto – Profimedia Images
Bloomberg a relatat pe 17 iulie 2025 că trei dintre cele mai mari bănci din Rusia sunt pregătite să solicite Băncii Centrale un plan de salvare, pe măsură ce creditele neperformante cresc brusc, iar bilanțurile se prăbușesc sub presiunea creșterii stresului financiar.
Oficial, creditele restante au ajuns la 10,5% pentru gospodării și 4% pentru companii în primul trimestru al anului 2025. Însă surse din interior spun că imaginea reală este mult mai proastă.
„Raportul Bloomberg nu a numit instituții specifice, dar a precizat că cel puțin trei dintre cele 13 bănci rusești importante solicită discuții pentru salvarea de la colaps. Având în vedere că giganți precum VTB, Alfa, Gazprombank, Raiffeisen și Rosbank se încadrează în această descriere, chiar și un singur colaps ar putea declanșa o criză financiară. Trei ar fi catastrofale.
Asta mi-a amintit de primul decret post-invazie al președintelui Vladimir Putin, care permitea entităților statale să fraudeze conturile prin reținerea datelor bugetare și a datelor cheie privind produsele agricole – o iluzie a satului Potemkin (n.red. – metodă care se referă la falsificarea realității prin „fardare”) care acum începe să se năruie.
De atunci, Banca Centrală a blocat dezvăluirile financiare cheie, inclusiv structura rezervelor internaționale și a permis băncilor și companiilor să ascundă detalii despre proprietate și management. Rapoartele sale privind balanța de plăți sunt acum atât de întârziate și distorsionate, încât unii analiști au cerut autorității de reglementare să oprească complet publicarea lor”, continuă jurnalistul Jason Corcoran.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1024369412.jpg)
Vladimir Putin | Profimedia Images
Se spune că Nabiullina a încercat, la începutul războiului cu Ucraina, să demisioneze, dar acum apără un sistem aflat sub o presiune copleșitoare.
Guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei depune eforturi mari pentru a proiecta stabilitate în contextul semnelor tot mai mari de tensiune. „Având acces deplin la datele sistemului bancar, pot spune cu deplină încredere că temerile legate de o criză bancară sunt nefondate”, a declarat ea în data de 3 iulie 2025, în timp ce participa la un congres pe teme financiare.
„Însă nu toată lumea este atât de încrezătoare. Fostul ministru al Economiei din Rusia lui Putin, German Gref, trăsese un semnal de alarmă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg în iunie, avertizând că amestecul toxic format din ratele dobânzilor în creștere și o rublă supraevaluată creează «o furtună perfectă» care ar putea sufoca investițiile și trage economia Rusiei într-un declin pe termen lung.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fprofimedia-1017729437.jpg)
German Gref | Foto – Profimedia Images
Totuși, arhitectura financiară care odinioară părea rezistentă arată acum ca o cochilie fragilă: fragilă, opacă și periculos de supra-îndatorată. Riscul unei crize bancare nu depinde de un singur eveniment, ci de acumularea lentă și neîncetată a unei presiuni nesustenabile în întreaga economie”, mai scrie Jason Corcoran în analiza publicată de The Moscow Times.
Cel mai înalt director executiv din domeniul construcțiilor din Rusia a avertizat, luni, că industria se îndreaptă spre un val de falimente, deoarece ratele dobânzilor extrem de mari împiedică accesul la capital.
Alexei Krapivin, directorul general al gigantului în construcții Natsproektstroy, a declarat că acestea lasă firmele incapabile să își achite datoriile sau să susțină proiectele în curs.
„Creditarea corporativă în Rusia atinge în mod clar un punct de cotitură. Peste 55% din împrumuturi au acum rate variabile, iar cum ratele dobânzilor rămân ridicate mult mai mult decât se aștepta, multe companii sunt într-o situație critică.
Un nou pachet de sancțiuni al UE care interzice tranzacțiile cu 22 de bănci rusești și înăsprește restricțiile privind exporturile de petrol adaugă, de asemenea, un alt nivel de dificultate pentru un sector financiar deja afectat de presiuni din timpul războiului.
Această presiune se adaugă supraîncălzirii interne.
De la mijlocul anului 2023, economia Rusiei, alimentată de război, s-a supraîncălzit, forțând Banca Centrală să mențină ratele dobânzilor la 21% pentru a limita inflația în creștere. Nabiullina a avertizat că economia «merge cu viteză maximă». Acum, frâna este apăsată puternic, creditarea retail stagnează, iar împrumuturile corporative abia dacă se mișcă”, punctează Corcoran.
Pe de altă parte, ratele dobânzilor – care au fost reduse la 20% în iunie – reprezintă o bombă cu ceas pentru economia Rusiei. Deși ajută la limitarea inflației și la susținerea rublei, ele sufocă economia făcând creditarea inaccesibilă. explică Jason Corcoran în analiza sa.
„Pentru a ține sub control economia de război supraîncălzită a lui Putin, Nabiullina menține ratele dobânzilor foarte ridicate, încercând să limiteze creditarea consumatorilor și a companiilor pe fondul creșterii cheltuielilor militare care mențin inflația la un nivel încăpățânat ridicat. Creșterea economică încetinește brusc.
Un aspect care îi sporește îngrijorarea este faptul că o participație de 5% la Sovcombank, una dintre cele mai importante bănci ale Rusiei, a fost scoasă la vânzare săptămâna trecută pe Avito, o piață online populară administrată de un miliardar sancționat. Această mișcare neobișnuită și disperată reflectă presiunea tot mai mare asupra proprietarilor. Kommersant a evaluat participația la aproximativ 17 miliarde de ruble (216 milioane de dolari).
Faptul că o cotă considerabilă dintr-un creditor sistemic este vândută pe versiunea rusească a eBay spune totul. Pe măsură ce economia de război continuă, fisurile din sistemul financiar rusesc nu mai sunt ușor de ascuns. Când activele de miliarde de dolari ajung la coșul de chilipiruri, este clar că fundațiile sectorului bancar încep să cedeze”, încheie jurnalistul Jason Corcoran.
Foto colaj main – Profimedia Images
RECOMANDAREA AUTORULUI:
POLITICO: „Nicușor Dan, triunghi amoros politic cu Macron și Merz”