Efectele eliminării lui Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah. „Iranul aduce un potențial RĂZBOI în Liban” / „Doi aliați ai SUA susțin Hamas”

Eliminarea lui Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, se transformă într-un punct de cotitură important în Orientul Mijlociu. Este posibil ca, de acum înainte, falanga de „pioni” a Iranului – Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian, Houthi etc. – să fi fost perforată prin atacul de vineri al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), iar grupările teroriste sprijinite de Iran sunt, cel puțin temporar, debusolate.

Cu toate acestea, „pionii” Iranului rămân puternici în acest scenariu tensiont și nu par a fi dispuși să iasă din scenă prea curând. O astfel de realitate aduce, automat, întrebări esențiale cu privire la modul în care se vor desfășura evenimentele.

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

Sunt multe țări în această regiune care au un interes major în reducerea puterii Iranului și a „împuterniciților” săi.

Cu toate acestea, Teheranul s-a poziționat, în ultimii ani, în așa fel încât să poată profita de neînțelegerile din regiune și, de asemenea, de dorința multor țări de a căuta mai degrabă acomodare, decât confruntare.

Aliații-cheie ai SUA din regiune susțin gruparea islamistă Hamas

Arabia Saudită și Iran au fost de acord cu o reconciliere susținută de China, în urmă cu mai bine de un an. Asta înseamnă că „Beijingul are un interes să mențină lucrurile pașnice între Riad și Teheran”, notează analistul Seth J. Frantzman, pentru The Jerusalem Post.

În plus, Turcia consideră că Israelul este un inamic mai mare pentru Ankara decât Teheranul.

• Turcia este membră a NATO, iar Qatarul este un aliat major din afara NATO.
• „Și Turcia, și Qatarul susțin gruparea islamistă Hamas”, afirmă Seth J. Frantzman.
• Dar asta înseamnă, totodată, și că aliații-cheie ai SUA din regiune (Turcia și Qatar) fac un joc periculos, cu efecte care pot fi dramatice, scrie analistul de la The Jerusalem Post.

„Și, mai important, Turcia și Qatarul nu vor să vadă nicio schimbare în regiune, în ceea ce privește Iranul”, continuă acesta.

Marele semn de întrebare după moartea lui Nasrallah

Alte țări care ar putea fi în favoarea unui Hezbollah slăbit nu sunt dispuse să facă, totuși, un pas înainte și să discute deschis ce urmează după uciderea liderului Hezbollah.

„Iordania, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Egipt nu par să fie dispuse, cel puțin deocamdată, la mutări concrete”, mai scrie Seth J. Frantzman. Din această cauză, Israelul rămâne o țară însingurată în regiune, și s-a simțit din ce în ce mai însingurată după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.

„Acest lucru nu înseamnă că Israelul este singur, dar declarațiile publice și imaginile contează.

• Când alte țări din regiune se întâlnesc fără Israel, trimit un mesaj.
• Absența unor întâlniri ale Forumului Negev, care reunește partenerii de pace ai Israelului în regiune, este o piesă importantă care lipsește în ecuația integrării și cooperării regionale pentru Israel.

Aici se ridică marele semn de întrebare după moartea lui Nasrallah”, punctează Seth J. Frantzman.

Acum este momentul ca țările să aleagă să susțină stabilitatea

Regiunea are mare nevoie de țări cărora le pasă de stabilitate, pentru a fi dispuse să facă mai mult în Liban și în Gaza. Susținerea pe care Iranul o acordă Hamas, Hezbollah și Houthi distruge regiunea. Dăunează multor țări și a transformat Gaza în ruine.

În același timp, „jocurile” periculoase ale Iranului aduc, acum, un potențial război în Liban, deoarece Israelul a arătat că este decis să oprească tirurile de rachete ale Hezbollah.

Regiunea a suferit mult prea mult timp din cauza utilizării rachetelor de către grupurile susținute de Iran în Irak, Yemen, Liban și Gaza.

„Acum este momentul ca țările să aleagă să susțină stabilitatea, iar dacă nu o fac, atunci dispariția lui Nasrallah ar putea fi irosită”, avertizează Seth J. Frantzman.

O strategie post-Nasrallah pentru Liban

Israelul va trebui să precizeze o strategie post-Nasrallah, consideră Seth J. Frantzman.

„Va fi important să vedem dacă țările occidentale vor ajunge în spatele oricăror inițiative care vin de la Ierusalim. Pe parcursul ultimului an, multe țări occidentale au adoptat un fel de abordare stand-by, dar acum au șansa să facă mai mult”, spune acesta.

„Alegerile din SUA și poziția adoptată de Franța și Regatul Unit înseamnă că posibilitatea de a face mai mult în Liban ar putea fi irosită. Stabilirea unei foi de parcurs pentru un potențial Liban scăpat din „ghearele” Hezbollah ar fi un început bun.

Cu toate acestea, nu este clar dacă această viziune va câștiga în regiune sau chiar în Liban. Declarațiile liderilor politici libanezi și ale personalităților-cheie precum Saad Hariri nu sunt de bun augur. Ei par mai interesați să-l pomenească pe Nasrallah, decât să înfrunte în sfârșit Hezbollah.

Fără o inițiativă libaneză care este dispusă să facă mai mult pentru a umple vidul lăsat de absența lui Nasrallah, potențialul de revenire în «era Nasrallah» nu va dispărea.

Iranul vrea ca acest lucru să se întâmple. Iranul înțelege că inerția este de partea sa, timpul pare să fie de partea sa. Asta crede Teheranul. Crede că China și Rusia vor întări forțele anti-occidentale din regiune.

Tot ce trebuie să facă Iranul este să aștepte, chiar dacă trebuie să urmărească pierderile înregistrate de împuterniciții săi”, concluzionează analistul Seth J. Frantzman.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Avioanele israeliene F-15I, care au efectuat atacul împotriva sediului HEZBOLLAH din Beirut, au lansat bombe anti-buncăr ghidate cu precizie

Moscova joacă la INTIMIDARE prin noua doctrină nucleară: „Un război psihologic nemilos, Putin amenință încă o dată omenirea”

Cine ar putea fi SUCCESORUL lui Hassan Nasrallah la conducerea Hezbollah: „A scăpat cu viață după lovitura IDF din Beirut”

Trecut de Putin pe linie moartă, „ȘOIMUL” Nikolai Patrushev și-a păstrat influența în FSB. Ce carte joacă fosta „eminență cenușie” de la Kremlin