„Era o femeie eroică” | A murit psihologul Regimentului Azov. Natalia Lugovskaia își pierduse fiul în Donbas și ginerele la Azovstal

Natalia Lugovskaia era psihologul regimentului Azov și s-a stins în timpul luptelor de la combinatul Azovstal din Mariupol. Ea s-a alăturat apărătorilor ucraineni, în urmă cu câțiva ani, după ce fiul ei a murit în Donbas. Cu câteva zile înainte ca ea să moară, fusese ucis și ginerele ei, în buncărele fabricii asediate.

Moartea Nataliei Lugovskaia a fost raportată pe 5 mai. Psihologul a murit în pivnițele fabricii Azovstal din Mariupol, asediată de ruși. Cu două zile înainte, femeia fusese grav rănită de obuze, scrie Ziare.com.

Pe 22 aprilie, fiica Nataliei, Tatiana, a rămas văduvă cu două fete mici și așteaptă al treilea copil.

Lugovskaia a ajuns în Regimentul Azov pe 9 martie 2018, după moartea fiul ei, Yuri, un lunetist al regimentului Azov cu indicativul Barret.

REACȚIE Simion sare în apărarea lui Bolojan, după informațiile că premierul demis ar fi fost chemat la DNA Iași: „Este trecut prin malaxorul Justiției, care nu trebuie folosită pentru reglarea raporturilor politice”

19:19

ECONOMIE Agenția Internațională pentru Energie și SUA reclamă că o parte din guvernele UE nu și-au eliberat stocurile de motorină din rezervele strategice

19:13

„Nu mai sunt lacrimi, rămân doar furia și o inimă frântă. Nu voi ierta niciodată și nu voi uita niciodată…”, scria ea pe Facebook.

Anterior, Natalia a lucrat la Spitalul Regional nr. 3 din Lvov și ca voluntar a oferit asistență psihologică luptătorilor ATO, conform sursei citate.

Natalia a scris că în Ucraina nu sunt destui psihologi militari care să lucreze cu cei care au trecut prin iadul unui adevărat război. Ea a căutat informații în cărți, pe internet, a comunicat cu colegii din Polonia.

„Era o femeie eroică, cea mai bună mamă și o bunică fericită. O patrioată a țării ei. În ciuda pierderilor din familie, ea nu a încetat să ne protejeze”, a spus prietena ei, Olga Timoshenko.

Olga Ivanchina, o asistentă medicală a spitalului regional, spune că toți luptătorii ATO au iubit-o pe Natalia: „Cei mai tineri o numeau „Mama Natasha”, iar cei mai în vârstă – „Daisy” . Ea a găsit un limbaj comun cu toți luptătorii, i-a ascultat și ajutat mereu. Dacă erau necesare medicamente sau ajutor umanitar – ea mergea cu ei la consiliul regional.

Când fiul ei a decis să meargă la război, ea nu l-a descurajat, pentru că avea un caracter puternic.