EXCLUSIV | Condamnat la închisoare pe viață, Remus Tudor așteaptă hotărârea CEDO: ”Nu puteam fi condamnat a doua oară pentru aceeași faptă”

EXCLUSIV | Condamnat la închisoare pe viață, Remus Tudor așteaptă hotărârea CEDO: ”Nu puteam fi condamnat a doua oară pentru aceeași faptă”
Publicat: 09/05/2022, 18:16
Actualizat: 09/05/2022, 18:37

După ce a ucis, cu un cuțit, o colegă de serviciu, Remus Tudor a fost condamnat – în anul 1993 – la închisoare pe viață. A stat 20 de ani în pușcărie, apoi a fost liberat condiționat în 2012. După 7 ani, o fată în vârstă de 17 ani a reclamat că, în luna septembrie, un bărbat pe care îl cunoștea de un an ar fi constrâns-o să întrețină relații sexuale.

Tânăra a depus plângere pe 13 septembrie 2019, iar Remus Tudor a fost arestat pe 21 ianuarie 2020 și ulterior condamnat la doi ani de închisoare pentru șantaj.

Judecătorul a revocat liberarea condiționată din anul 2012 și a hotărât ca Remus Tudor să execute pedeapsa pe viață. Condamnarea a devenit definitivă în 11 martie 2021, după decizia dată de Curtea de Apel București.

”Condamnă pe inculpatul Tudor Remus la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată. (…) Dispune revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei cu detențiunea pe viață aplicată de Tribunalul Brăila, rămasă definitivă în 25 mai 1993”

ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL, Remus Tudor afirmă că situația în care se regăsește este rezultatul unor acte din dosar care ”sunt lovite de nulitate absolută”, dar și că au fost încălcate prevederile CEDO (n.red. – Convenția Europeană a Drepturilor Omului), motiv pentru care România ar putea fi obligată să plătească despăgubiri considerabile.

Remus Tudor: ”Condamnarea este nelegală”

Remus Tudor – care își ispășește pedeapsa pe viață în Penitenciarul Giurgiu – susține că a fost condamnat la închisoare pe viață, ”pentru a doua oară, pentru aceeași faptă”, cu toate că ”restul de pedeapsă” adus în discuție era de ”zero zile”.

Deținutul susține că Tribunalul Brăila a informat Judecătoria Sectorului 6 București despre această situație, numai că o astfel de dispoziție, ”irevocabilă și general obligatorie”, nu a fost respectată.

Am fost arestat preventiv în data de 21.01.2020, sub acuzația că am săvârșit infracțiunea de șantaj – folosul nepatrimonial constând în determinarea victimei de a comunica cu mine (să îmi răspundă la telefon sau să mă sune). În data de 09.12.2020, Judecătoria Sectorului 6 București m-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj, deși actele dosarului sunt lovite de nulitate absolută, cu falsuri în datări și nerespectarea celor mai elementare proceduri.

Sentința finală a fost detenție pe viață, prin revocarea liberării din pedeapsa de detenție pe viață, în data de 01.12.2012, din Penitenciarul Giurgiu, astfel fiind condamnat la detenție pe viață, pentru a doua oară, pentru aceeași faptă, prin executarea unui rest de pedeapsă, conform art. 104 Cod Penal. Sentința a fost confirmată de Curtea de Apel București, fiind definitivă.

Condamnarea este nelegalănu puteam fi condamnat, pentru a doua oară, pentru aceeași faptă, la detenție pe viață -”, consideră Remus Tudor, prezentând și argumentele sale.

  • ”Din pedeapsa de viață din care am fost liberat în data de 01.10.2012, restul de pedeapsă rămas de executat este de ZERO zile. Tribunalul Brăila – Biroul executări penale –  a informat Judecătoria Sectorului 6 București cu privire la faptul că restul din pedeapsa din care am fost liberat este de ZERO zile. Dispoziția Tribunalului Brăila – instanța de executare este irevocabilă și general obligatorie și trebuia respectată de Judecătoria Sectorului 6 București.
  • În concret, nu puteam fi condamnat, pentru a doua oară, pentru aceeași faptă, la detenție pe viață, prin dispunerea executării unui rest de pedeapsă de ZERO zile. Procedând la condamnarea mea la detenție pe viață, pentru a doua oară, Judecătoria Sectorului 6 București a încălcat dispoziția Tribunalului Brăila și dispozițiile art.7, aliniat 1, din CEDO, a art. 4, aliniat 1, din Protocolul nr. 7 la CEDO, precum și dispozițiile art. 20, aliniatele 1 și 2 din Constituția României”, susține Remus Tudor.

Art. 7, aliniatul 1 dn CEDO – ”Nimeni nu poat fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune car, în momentul săvârșirii, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârșirii faptei”.

Art. 4, aliniatul 1, din Protocolul nr. 7 la CEDO: ”Nimeni nu poat fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat”.

”Judecătoria Sectorului 6 București putea aplica doar o pedeapsă pentru infracțiunea de șantaj, dar nu mai aspră decât aceea aplicabilă la momentul săvârșirii infracțiunii”

Deținutul Remus Tudor insistă în a preciza că ”Justiția Română trebuie să dea prioritate legilor internaționale” și că, în cazul său, nu au fost respectate dispozițiile Convenției Europene.

”Așadar, eu am fost condamnat la detenție pe viață și am fost liberat din executarea pedepsei la data de 01.10.2012. La data de 05.10.2020, Tribunalul Brăila – instanța de executare – a comunicat Judecătoriei Sectorului 6 București, prin adresa cu nr. 7648/26A, cu mențiunea ”URGENT!”, că restul din pedeapsa pe viață din care am fost liberat este de ZERO zile.

În aceste condiții, sunt incidente dispozițiile Convenției Europene menționate mai sus, pentru că:

  • Am fost pedepsit/condamnat la pedeapsa pe viață și m-am liberat
  • Instanța de executare – Tribunalul Brăila – a stabilit că restul din pedeapsă de executat este de ZERO zile, fiind evident că nu există un rest al pedepsei
  • Conform art. 4, aliniat 1, din Protocolul nr. 7 la CEDO, nu pot fi condamnat de două ori pentru aceeași faptă, neputându-se aplica pedeapsa pe viață, nici chiar sub altă încadrare juridică
  • Judecătoria Sectorului 6 București putea aplica doar o pedeapsă pentru infracțiunea de șantaj, dar nu mai aspră decât aceea aplicabilă la momentul săvârșirii infracțiunii – vezi art. 7, aliniat 1, din CEDO.
  • Dispozițiile Convenției Europene/legile europene au prioritate legilor interne și trebuie respectate pentru că, prin Constituție, România s-a angajat să respecte pactele și tratatele internaționale.

(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Art. 20, aliniatele 1 și 2, din Constituția României

În acest moment, sunt efectiv, în executarea celei de-a doua pedepse la închisoare pe viață, pentru aceeași faptă, deoarece pedeapsa de 2 ani pentru infracțiunea de șantaj a fost executată integral, în data de 20.01.2022 și, conform art. 7, aliniat 1 din CEDO, nu poate fi aplicată o pedeapsă mai aspră decât aceea aplicabilă la momentul săvârșirii faptei (am fost condamnat la 2 ani pentru infracțiunea de șantaj, am executat integral pedeapsa și… sunt tot în detenție… nelegal)”, mai spun Remus Tudor, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.

”Reală lipsire de libertate și supunere la tortură prin detenție nelegală”

Remus Tudor spun că, în urma unei astfel de condamnări, a fost supus lipsirii de libertate și ”torturii prin detenție nelegală”, iar România ar putea fi condamnată la CEDO.

Totodată, deținutul îi acuză pe judecători că nu s-au pronunțat ”cu privire la legile europene încălcate” și că nu au respectat ”dispoziția Tribunalului Brăila”.

În cazul meu, prin nerespectarea art.7, aliniat 1, din CEDO și a art. 4, aliniat 1, din Protocolul nr. 7 la CEDO s-au produs consecințe foarte grave, constând într-o reală lipsire de libertate și supunere la tortură prin detenție nelegală, din data de 20.01.2022, fiind incidente dispozițiile art. 3 din CEDO, ale art. 6 din CEDO, al art. 8 din CEDO, cu consecința dreptului la un remediu efectiv, garantat de art. 13 din CEDO.

Astfel, CEDO poate condamna România și obliga România la plata unor despăgubiri considerabile, pe care statul le va plăti din banii contribuabililor. Deși am sesizat instanțele, pe căi legale, cu privire la situația mea, niciun magistrat nu s-a pronunțat cu privire la încălcările dispozițiilor Convenției Europene (de parcă nici nu ar exista), astfel că lipsirea mea de libertate continuă și consecințele juridice sunt tot mai grave.

”Nu știu de ce nu sunt respectate legile europene, dar știu că lipsirea de libertate este grav pedepsită de art. 205 Cod Penal, supunerea la rele tratamente și tortură fiind, de asemeni, aspru pedepsite. Sunt patriot, dar când sunt lipsit de libertate în mod nelegal și sunt condamnat în baza unor acte nule de drept, falsificate, nu pot să nu sesizez CEDO. Și am făcut-o de două ori în această situație”

Remus Tudor, condamnat la închisoare pe viață

”Sesizată, în cadrul unei contestații de executare, Judecătoria Giurgiu și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București. Niciun judecător nu a respectat dispoziția Tribunalului Brăila, prin care s-a stabilit că nu există un rest de pedeapsă de executat din pedeapsa pe viață din care am fost liberat. Niciun judecător nu s-a pronunțat cu privire la legile europene încălcate. Așteptăm hotărârea judecătorilor CEDO”, încheie Remus Tudor, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.

Trebuie menționat că Remus Tudor s-a mai plâns o dată la CEDO – în februarie 2011 -, pentru condițiile din Penitenciarul Jilava. După trei ani, statul român a fost obligat să-i plătească daune morale de 5.850 de euro.


Citește și: 

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politicăciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase