EXCLUSIV | Cum s-a schimbat în pandemie profilul dependentului de droguri. ”Mulți consumă la adăpostul caselor. Poate fi problemă de sănătate publică”

Consumatorul de droguri din România anului 2023 nu mai provine neapărat din medii defavorizate, dar nici exclusiv din familii potente financiar, ci este din toate mediile sociale. Profilul consumatorului de stupefiante s-a schimbat mult după anii pandemiei, atunci când s-a făcut și tranziția de la vânzarea de droguri față în față la cea din mediul online. Carmen Oprea, psiholog în cadrul Agenției Naționale Antidrog (ANA), susține, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că vârsta de debut pentru consumul de droguri a scăzut în rândul tinerilor, iar pe fondul restricțiilor din pandemie și a creșterii gradului de anxietate, mulți dintre ei și-au găsit „refugiul” în consumul de stupefiante. 

• 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună, potrivit datelor din Raport din 2022 al Agenției Naționale Antidrog.
• În rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 9,5% . Consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi.
• Printre cei care au declarat consum de canabis în ultimele 12 luni, peste un sfert dintre ei au consumat și ecstasy (29,3%), respectiv cocaină (26,3%). Totodată, un sfert dintre ei consumă și amfetamine (20,7%), în timp ce aproximativ 16% au declarat și consum de metamfetamine sau de noi substanţe psihoactive.
• Vârsta debutului în consumul de droguri a scăzut la 13 ani.

„Cifrele sunt mult mai mari decât sunt expuse în rapoartele naționale”

Psihologul Agenției Antidrog a vorbit și despre recenta anchetă a procurorilor DIICOT în cazul unei rețele de traficanți de droguri în care ar fi implicați și elevi acuzați că ar fi distribuit substanțe psihotrope în licee din București.

„Apropo de consumatorii de droguri din licee, ei nu au apărut de acum și sunt de multă vreme în atenția noastră, atenție care nu se va opri nici după ce se va termina cu aceste probleme în liceele din București și din țară. Vor mai fi, din păcate, și alte situații care vor impune atenția polițiștilor, a procurorilor DICOT, a personalului din cadrul MAI, dar în ceea ce ne privește pe noi, activitatea noastră este constantă și a fost dintotdeauna așa.

Într-adevăr, vârsta în ceea ce privește debutul consumului de droguri a scăzut. Noi ne referim acum, în primul rând, la datele obținute în urma accesării serviciilor de specialitate. Altfel, datele sunt necunoscute și aici ne duce cu gândul la ideea că cifrele sunt mult mai mari decât sunt expuse în rapoartele naționale.

În afară de faptul că a scăzut vârsta de debut pentru consumul de droguri, s-a schimbat puțin și profilul consumatorului de droguri. Dacă acum zece ani, tinerii consumau într-un context social, adică într-un anturaj nepotrivit, sau veneau din medii fie mult prea defavorizate, fie din familii cu foarte mulți bani, acum profilul s-a schimbat.

Sunt din toate mediile sociale și profilul psihologic este diferit, pentru că, de fapt, factorii s-au schimbat, nu mai sunt aceleași motive. Acum, sunt foarte mulți care consumă droguri individual, adică la adăpostul caselor lor, unde nu sunt neapărați văzuți și atunci ne gândim că este mai degrabă o problemă de sănătate psihică. Vorbim de anxietate, de depresie, de comportamente antisociale.

S-a schimbat, de asemenea, și fel în care consumă, iar drogurile consumate nu mai sunt aceleași”, a spus psihologul Agenției Antidrog.

„Pandemia i-a prins pe tineri într-o perioadă în care dezvoltarea lor psiho-emoțională era foarte fragilă”

Psihologul Carmen Oprea susține că perioada pandemiei, cu toate restricțiile, care au schimbat fundamental viața normală de până atunci, a avut și ea un efect puternic asupra tinerilor.

„Dacă pe noi, ca adulți, ne-a afectat această perioadă de izolare, de anxietate în care nu știam ce se întâmplă cu sănătatea noastră sau cu contextul nostru economic și social, pe tineri i-a afectat și mai mult, pentru că i-a prins într-o perioadă în care dezvoltarea lor psiho-emoțională era foarte fragilă.

Locul lor era în mediu social, la școală, în siguranță și într-un oarecare echilibru. Adică, ei au fost izolați din punct de vedere social, le-a crescut foarte mult anxietățile și atunci sigur că a crescut și consumul. În plus, perioada pandemiei a favorizat tranziția de la cumpărarea sau comercializarea drogurilor de tip față în față, adică în stradă, la vânzarea lor în mediul online”, punctează Carmen Oprea.

Granița dintre o primă doză și supradoză este extrem de scurtă

Specialiștii atenționează nu doar că a crescut consumul de stupefiante în rândul tinerilor și că vârsta la care copiii încep să consume substanțe psihotrope este tot mai mică, ci și că granița dintre o primă doză și supradoză este extrem de scurtă, iar printre cei care ajung la spital cu supradoze sunt și copii de 12-13 ani.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Agenției Naționale Antidrog, canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală – locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive -, cât şi de populația școlară.

„Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de specialiștii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidențiate tendințele de evoluție înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituțiile publice faţă de problematica drogurilor. Precizăm că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021”, susțin specialiștii Antidrog.

La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalențe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov.

• 30 de decese au fost asociate consumului de droguri, dintre care 25 prin supradoză.
• În 1.742 de cazuri de urgențe medicale a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
• Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).
• Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 de ani (77,1%).
• 2.328 de persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior (cu 34,3%).
• În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1.769 persoane consumatoare de opiacee.

Urmărește interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

EXCLUSIV | Cât de grav a ajuns consumul de droguri în școli. ”Combină medicamente cu alcool. La 13-14 ani ajung la spital după stupefiante în exces”

EXCLUSIV | Cum se termină distracția când se combină stupefiante cu alcool în cantități mari. Psiholog: ”Drogurile s-au schimbat mult, ecstasy poate conține și substanțe folosite pentru a omorî șoareci”

EXCLUSIV VIDEO | Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”

EXCLUSIV| Cum văd părinții problema drogurilor în școli. ”Există consum pentru că ofițerii specializați stau într-o zonă de confort, vin doar la pont”