EXCLUSIV | Istoric, despre ziua Independenței României: ”Declarația lui Kogălniceanu în Parlament a fost pe 9 mai, dispare semnificația istorică”

9 mai este și ziua în care, în urmă cu 146 de ani, a fost proclamată independența României, actul fiind citit atunci în Parlament de Mihail Kogălniceanu și votat de reprezentanții celor două camere. Pe 10 mai 1877, proclamaţia şi legea adoptată de legislativ cu o zi înainte au fost contrasemnate de Carol I. Oficial, România sărbătorește Ziua Independenței Naționale în 10 mai începând din 2022. Istoricul Marius Diaconescu a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre importanța Zilei Independenței României. Istoricul consideră că, între atâtea evenimente care se suprapun în 9 mai, cel mai important este și trebuie să rămână Independența României.

Marius Diaconescu, profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, spune că în România nu se mai pune deloc accentul pe această zi în care s-a proclamat independența României, care a fost și este parte din istoria românilor. Istoricul precizează că, în ultimii ani, s-a reușit mutarea atenției pe ziua de 10 mai, Ziua Regelui, ziua Monarhiei în România, pe care unii istorici ar considera-o, de fapt, adevărata zi a independenței.

ACCIDENT O femeie de 59 de ani a rămas fără un picior după un carambol într-o intersecție din Brăila. Un șofer a trecut pe roșu și a ajuns pe trotuar

00:08

UTILE Ce poți să pățești dacă blochezi cu mașina o poartă sau o ieșire. Te poate costa mai mult decât o simplă amendă

23:52

9 mai este o zi cu triplă semnificaţie.

• Ziua Independenței României – la 9 mai 1877, România îşi dobândea statutul de stat independent şi devenea un garant al menținerii status-quo-ului în această regiune, rol pe care continuă să-l joace şi în prezent, alături de partenerii din UE şi NATO.
• Ziua Europei – Uniunea Europeană sărbătorește pe 9 mai pacea durabilă între membrii săi care a urmat sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945.
• Ziua Victoriei – Rusia îşi marchează victoria asupra Germaniei naziste printr-o paradă militară anuală.

Pentru români, ziua de 10 mai are multiple ramificații:

• în 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite;
• în 10 mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului roman; principele Carol I a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege; cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament de Mihail Kogălniceanu şi votat de reprezentanţii celor două Camere;
• în 10 mai 1881, România a fost proclamată Regat, urmând o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social.

Din 2022, Ziua Independenţei Naţionale a României este sărbătorită în 10 mai. Inițiatorii Legii 189/2021 care stabilește că 10 mai este Ziua Independenței Naționale a României arătau că trebuie restabilit adevărului istoric şi reluată tradiţia istorică din anii 1866-1947, când era sărbătorită în 10 mai Ziua Naţională a României. Ulterior, regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând 23 august drept zi naţională.

Mihail Kogălniceanu, 9 mai 1877: „Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă”

Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câștige independența.

La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porții în Dobrogea, la gurile Dunării, Tocmai de aceea, independența ţării devenise, la acel moment, un ideal al tuturor românilor.

În 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu rostea pentru prima dată în plenul Adunării Deputaților Declaraţia de Independență a României. Actul stabilea înscrierea definitivă a României pe harta Europei. Camerele reunite au proclamat şi votat atunci independența României.

Ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea, în 9 mai 1877: „Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putință ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

Pe 10 mai, a fost adoptată oficial Independența României, după ce domnitorul Carol I a promulgat legea, care a fost apoi publicată în Monitorul Oficial.

„Semnificația declarației lui Kogălniceanu din 9 mai începe să dispară din atenția publică”

Istoricul Marius Diaconescu spune că Ziua Independenței României este 9 mai, când s-a dat citire proclamației, și nu 10 mai, când a fost doar o ceremonie, prin semnătura pusă de domnitorul Carol I, care i-a dat putere de lege.

„În ultimii ani s-a reușit, să spunem, mutarea atenției pe ziua de 10 mai, care este Ziua Regelui, ziua Monarhiei în România, pe care unii istorici o consideră adevărata zi a independenței, pornind de la faptul că regele Carol I a semnat declarația de Independență pe 10 mai.

Dar această semnătură pusă pe 10 mai a fost o ceremonie, tocmai pentru a lega mai puternic evenimentul de Casa Regală. Bine, pe vremea respectivă era Casa Domnitoare. Astăzi, în România există un curent monarhist la nivelul unei părți a intelectualității românești, printre ei și istorici și politicieni, care au pus umărul la mutarea atenției pe 10 mai. Dar declarația făcută de Kogălniceanu în Parlamentul României a fost pe 9 mai.

Nu se pune accent deloc pe Ziua Independenței. Practic, încet-încet, războiul de independență și semnificația Declarației din 9 mai, făcută de Kogălniceanu în Parlamentul Român, încep să dispară din atenția publică, deoarece unii istorici consideră că sunt alte date sau alte evenimente mult mai important de marcat”, susține istoricul.

„Când s-a semnat documentul la Berlin, în Moscova era 9 mai, dar în Berlin și în restul Europei era 8 mai”

Istoricul Marius Diaconescu a vorbit și despre sărbătorile care se suprapun în aceste zile.

”Este Ziua Europei – de fapt, este o aniversare de declarației ministrului de Externe francez, Robert Schuman, în care a propus înființarea acelei comunități europene a cărbunelui și oțelului.

Apoi, cu data de 9 mai este o dispută, să spunem așa, între istoricii pro-ruși și ceilalți occidentali, despre data la care a capitulat Germania.

Dar, aici discuția este, de fapt, din cauza fusului orar, pentru că între ora Berlinului și ora Moscovei era o diferență – dacă bine țin minte – de două ore. Deci, în momentul în care s-a semnat documentul la Berlin, în Moscova era 9 mai, dar în Berlin și în restul Europei era 8 mai.

În România, în urmă cu câțiva ani, s-a propus o lege în Parlament – cred că domnul Raețchi (Ovidiu Raețchi – n.r.) a propus-o – aceea de a fi adoptată ziua de 8 mai ca zi a victoriei împotriva fascismului și nu ziua de 9 mai, ca să ne rupem, zic unii, de modelul sovietic sau stalinist.

„Dintre toate cele trei momente, cel mai important este și trebuie să rămână Independența României. Asta trebuie să fie pe primul plan. Până la urmă, este o rușine să ne bucurăm că suntem români, să recunoaștem că suntem români? Este o rușine să ne iubim țara? Nu este o rușine!”, a mai spus Marius Diaconescu, istoric și profesor universitar.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | De ce îl sperie Ziua Victoriei pe Vladimir Putin. Analist: „Celebrările din acest an sunt și un mesaj trimis către Occident”

LIVE | Ziua 439 de război: Ruşii continuă să evacueze populaţia de lângă centrala nucleară de la Zaporojie. Avertismentul președintelui ceh

Parada de Ziua Victoriei, de la Moscova, de la neliniște la frică. De ce SE TEME Vladimir Putin

VIDEO – FOTO | Parada de Ziua Victoriei, în imagini. Vladimir Putin: S-a iscat un sentiment de rusofobie în lume