EXCLUSIV | Radiografia unui an de război în Ucraina. Analist: ”Rusia nu mai este o mare putere, dar poate cauza distrugeri. Nu vor fi negocieri Putin-Zelenski, să ne dorim o întâlnire cu urmașul lui Putin”

EXCLUSIV | Radiografia unui an de război în Ucraina. Analist: ”Rusia nu mai este o mare putere, dar poate cauza distrugeri. Nu vor fi negocieri Putin-Zelenski, să ne dorim o întâlnire cu urmașul lui Putin”
Publicat: 23/02/2023, 18:00

La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, care a resetat întreaga ordine globală, există multă tensiune, dar și multă solidaritate, cu alianțe-cheie care rămân și care, paradoxal, au devenit mai puternice, spune Radu Magdin, analist de politică externă, într-un interviu acordat pentru Gândul.  

Radu Magdin spune că Volodimir Zelenski a dovedit un tip de leadership de factură istorică, iar în calitate de lider de criză, a făcut exact ceea ce avea nevoie țara sa să facă.

Cât despre Vladimir Putin, analistul politic susține că președintele rus nu conștientizează pe deplin imaginea dezastrului creat, începând de la cel de pe front și continuând cu efectele pe termen lung ale sancțiunilor occidentale.

Referitor la vizita președintele american la Kiev – pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina -, analistul Radu Magdin spune că aceasta vine într-un moment cu multiple valențe simbolice, punctând că „ceea ce nu va putea fi negat pe viitor este că poporul ucrainean a supraviețuit prin ajutorul și ocrotirea oferite de Occident.”

Radu Magdin susține că, la un an de când a invadat Ucraina, Rusia nu mai este o mare putere. Analistul afirmă că aceasta rămâne însă o țară care poate cauza distrugeri, dar care și-a pierdut capacitatea de a fi un actor credibil pe scena globală.

Analistul politic a vorbit și despre realitatea europenilor, scuturată de această perioadă, deoarece mulți oameni nu-și imaginau că astfel de timpuri pot reveni, în condițiile în care conflictele armate erau văzute undeva „peste mări.” Această trezire la realitate ar putea aduce însă și o dorință a europenilor de consolidare a poziției lor geostrategice globale și a voinței de a nu mai depinde de alții.

Radu Magdin a subliniat că puține lucruri au rămas stabile într-o lume în schimbare, care traversează o criză a așteptărilor și tiparelor pe care nu a mai avut-o de decenii, de la guvernare la economia politică, de la tiparele globalizării până la speranța că mâine va fi mai bine decât azi.

„A fost o perioadă de trezire care poate aduce voința de a nu mai depinde de alții”

Reporter: 24 februarie 2023, un an de la invazia Rusiei în Ucraina. Cum ați descrie această perioadă? Care au fost lucrurile pe care nu le-ați anticipat ca analist politic atunci când Rusia a atacat Ucraina?

Radu Magdin: Era cel puțin incert, după criza migrației de la jumătatea deceniului trecut, cum va accepta populația europeană un val de refugiați; cred că, în mare, toate țările europene s-au comportat exemplar, iar populațiile acestor țări continuă să facă eforturi pentru susținerea directă și indirectă a refugiaților ucraineni.

De partea americană, cu toate vocile care solicită retragerea susținerii Ucrainei, populația totuși continuă să susțină confruntarea încadrată ideologic între libertate și democrație, pe de-o parte, și totalitarism, de cealaltă parte. Prin eforturi solide, putem continua susținerea de care are nevoie Ucraina.

Un alt aspect care era incert la începutul conflictului era acela al „schimbării macazului” prin decizii politice legate de renunțarea la sursele de energie provenite din Rusia și abandonarea, măcar în parte, a pieței ruse. Aceste evoluții poate că ar fi fost de neconceput cu câțiva ani înainte, când Rusia încă mai reușea să mențină o aparentă frecventabilitate.

Această perioadă a scuturat, de asemenea, realitatea europenilor. Pe continentul european, mulți oameni nu-și imaginau că astfel de timpuri pot reveni, în condițiile în care lumea credea, referitor la conflictele armate, că sunt lucruri îndepărtate, care se întâmplă „peste mări.” Această trezire la realitate ar putea aduce cu ea și o dorință a europenilor de consolidare a poziției lor geostrategice globale și a voinței de a nu mai depinde de alții.

Pentru moment, vedem că zbaterea cea mai mare ține de armament și de voința politică, de abaterea de la calea pe care a adoptat-o Europa în urmă cu 30 de ani. Însă, în timp, vor veni și alte schimbări, care țin în primul rând de tipul de leadership pe care ni-l dorim și de asumarea unor căi clare, în locul mersului din inerție și pe cărările deja știute.

„Zelenski nu joacă un rol, ci reușește să fie autentic”

Cum l-ați descrie azi, la un an de război, pe Vladimir Putin? Dar pe Volodimir Zelenski și pe ucraineni?

Cred, din păcate, că Putin simte și își imaginează, în mod real, că face exact alegerile corecte și ceea ce e bine pentru el și pentru imaginea pe care o are el despre cum ar trebui să fie Rusia. Nu cred că Putin realizează dimensiunile dezastrului, începând de la cel de pe front și continuând cu efectele pe termen lung ale sancțiunilor occidentale. Chiar și în scenariul unui parteneriat cu China, nu cred că Moscova conștientizează pe deplin că va fi, în realitate, partenerul „junior.”

Volodimir Zelenski a dovedit un tip de leadership de factură istorică. Nu știu dacă ar fi avut aceeași rezistență și ambiție ca reformator și modernizator al țării. Dar, în calitate de lider de criză, a făcut exact ceea ce avea nevoie țara sa să faca. Este consiliat bine, a reușit să folosească bine resursele la îndemână, iar el personal duce această performanță de un an de zile, tocmai pentru că nu joacă un rol, ci reusește să fie autentic.

„Poate ar trebui să ne dorim o întâlnire între Zelenski și succesorul lui Putin”

Mai vedeți posibilă, la un moment dat, o negociere de pace între Rusia și Ucraina, o întâlnire între Putin și Zelenski?

Poate ar trebui să ne dorim o întâlnire între Zelenski și succesorul lui Putin. Nu cred că Zelenski și Putin se vor întâlni. Dacă lucrurile rămân pe traiectoria actuală și ceva nu se schimbă de partea rusă, sunt șanse ca Putin să fie acolo și peste zece ani, ceea ce de partea lui Zelenski nu este cazul, el trebuind să respecte normele democratice – adică un mandat limitat în timp.

Iar în urmatoarele luni sau ani, nu cred că Putin va accepta să se întâlnească cu Zelenski, pentru că nu o va putea face dintr-o postură de învingător. În acelasi timp, negocieri de pace vor avea loc, așa cum este firesc, doar în punctul în care Ucraina își dorește să le înceapă.

„Trăim într-o lume profund interconectată, dar mai avem până când perspectiva războiului devine improbabilă”

Ce credeți că a schimbat pentru totdeauna invazia Rusiei în Ucraina pe scena marilor puteri? Dar în mentalitatea colectivă a celor două popoare, ucrainenii, respectiv rușii?

Ucrainenii, chiar și cei de alte etnii, au acum o identitate extrem de puternică la care să adere, iar aceasta este deja o victorie în sine.

Rușii, în masa lor, probabil că trăiesc o stupoare generată de „întoarcerea armelor” de către un popor pe care, cel mai probabil, nu îl credeau capabil să reziste sau să devină parte dintr-un Occident valoric.

Pentru mulți ruși, încetarea Războiului Rece nu a dus neaparat și la o schimbare de cultură, mentalitate, idei sau istorie. Așa că mă aștept ca mulți să vadă ceea ce se întâmplă acum în Ucraina ca pe ceva ce ar fi trebuit să facă după căderea URSS. Din păcate, vocile critice din societatea rusă sunt prea puține.

Pe scena marilor puteri, acest război schimbă foarte multe, pentru că demonstrează elemente concrete, care anterior nu ar fi fost luate în considerare.

În ziua de azi, dacă vrei să invadezi o țară, trebuie să ții cont de tot felul de repercusiuni, care înainte s-ar fi limitat la aspecte regionale. De aceea, toate țările cu capabilități tehnologice, economice și militare se grăbesc să își regândească dependențele de alte țări, pentru a nu fi afectate de conflicte care se produc în alte părți. Trăim într-o lume profund interconectată, dar mai avem de muncă până când perspectiva razboiului devine improbabilă.

„Conducerea de la Kiev a înțeles impactul vizitei lui Biden asupra partenerilor NATO”

Ce înseamnă pentru Ucraina vizita președintelui Joe Biden la Kiev?

Cred că trebuie să distingem între ceea ce înseamnă, ca optică, pentru poporul ucrainean și pentru statele membre NATO – care văd prin această vizită un angajament sporit și leadership american, care vin să întărească declarațiile secretarului general  NATO de susținere pentru Ucraina – și ceea ce înseamnă pentru conducerea de la Kiev – care s-a dovedit extrem de competentă politic și din punct de vedere al comunicării publice, înțelegând impactul pe care o astfel de vizită o poate avea asupra capitalelor NATO și ale partenerilor NATO.

Conducerea de la Kiev înțelege mizele în relația cu SUA și NATO, bucurându-se de susținere și de impactul comunicațional al vizitei președintelui american. Dar știe că trebuie să continue să atragă resurse, armament, susținere internațională și să continue apărarea agilă a teritoriului național.

NATO, deși susține Ucraina, nu trebuie să fie atras într-un conflict cu Rusia și, de aceea, vedem inclusiv abordări prudente din partea statelor membre.

SUA au și ele niște limitări, pe lângă faptul că trebuie să mențină două zone de interes strategic la nivelul priorităților NATO – în Europa de Est și în Info-Pacific -, scena politică americană a intrat deja în campania pentru alegerile din 2024. Ca atare, atenția partidelor și a publicului, efortul administrației și al Congresului, toate vor fi măcar parțial deviate către activitatea politică internă. Chiar dacă Ucraina va face parte din această campanie electorală, foarte multe resurse și eforturi vor fi centrate pe menținerea președintelui Biden la Casa Albă pentru un al doilea mandat.

„Vizita președintelui american în Ucraina vine într-un moment cu multiple valențe simbolice”

Președintele american Joe Biden este la prima lui vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse. O vizită simbolică, cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de când Rusia atacă Ucraina. Pe de altă parte, o vizită mereu amânată a președintelui american…

Nu cred că a fost o problemă de amânare. De altfel, este bine că primii care au ajuns la Kiev după declanșarea conflictului au fost europenii. Noi suntem primii preocupați, politicienii noștri erau cei care trebuiau să ia primul contact cu realitatea.

Dincolo de declarații și solicitari pe parcursul ultimului an, președintele american vine într-un moment care are multiple valențe simbolice, pe de o parte este aniversarea de un an a războiului. Dar vine și într-un moment în care parteneriatul cu statele europene pentru furnizarea de armament Ucrainei intra într-o nouă fază – și anume, toate statele NATO trebuie să contribuie acum cu producție nouă de armament și echipamente, stocurile de echipamente ajungând la niveluri destul de scăzute în unele cazuri – deci era nevoie de un impuls și încurajare.

Vorbim și despre faptul că președintele Biden vizitează „linia de contact” dintre Vest și Rusia, așa cum au făcut-o și alți președinți americani în anumite momente-cheie.

Mesajul care se dorește a fi înțeles este că situatia a fost inversată și că, de acum înainte, forțele ruse vor fi preponderent în defensivă.

„Ce nu va putea fi negat pe viitor este că poporul ucrainean a supraviețuit cu ajutorul oferit de Occident”

„Un an mai târziu, Kievul rămâne în picioare. Și Ucraina rămâne în picioare. Democrația rămâne în picioare”, a declarat președintele Joe Biden. Cât de mult a contat și contează pentru Ucraina sprijinul Occidentului?

Contează enorm de mult. Faptul că Ucraina rezistă și pune deja pe agenda internațională problema reconstrucției se datorează mai ales ajutorului oferit de Occident. Putem vedea lesne că nu există nicio diferență de abordare între Stalin și Putin când vine vorba de atrocități, precum epurarea etnică, răpirea și îndoctrinarea copiilor, încercarea de ștergere a urmelor existenței unui popor din istorie.

Or, diferența dintre astfel de scenarii și realitate a făcut-o și ajutorul acordat de Occident, mai ales după anul 2014. La fel de adevărat este că ajutorul nostru nu ar fi fost suficient, dacă ucrainenii nu s-ar fi mobilizat să lupte și să-si apere teritoriul cu curajul cu care o fac.

Cel mai important adevăr din declarația președintelui Biden este că noi, împreună, suntem în picioare – adica nu îngenuncheați sau plecați.

Din tot exercițiul acesta de voință și reziliență, ceea ce ne vom aminti este puterea de care au dat dovadă oamenii. De altfel, propaganda țărilor aliniate cu Rusia încearcă să minimizeze aceste lucruri și, din păcate, pentru o bună parte a lumii, adevărurile noastre sunt necunoscute. Trăim literalmente în lumi paralele.

Însă, ceea ce nu va putea fi negat pe viitor este că poporul ucrainean a supraviețuit prin ajutorul și ocrotirea oferite de Occident. Acest lucru va suda, în mod iremediabil, un continent european care ajunge până la Marea Azov.

„Vizita lui Biden este ceva ce rușii pot instrumentaliza prin mașinăria de propagandă”

„Biden, după ce a primit garanţii de securitate, a mers în cele din urmă la Kiev. El a promis o mulţime de arme şi a jurat credinţă până la moarte regimului neonazist. Şi, bineînţeles, au existat referiri reciproce despre victoria care va veni datorită armelor noi şi a poporului curajos”, a fost mesajul-reacție postat de Dmitri Medvedev. Credeți că vizita lui Biden la Kiev i-a „picat” greu lui Putin? Să ne așteptăm la „repercusiuni”?

Nu avem nici un motiv să credem că Putin sau Medvedev ar fi fost cu adevărat scandalizați de pe urma vizitei președintelui Biden la Kiev. Dimpotrivă, cred că această vizită este ceva ce pot instrumentaliza prin mașinăria de propagandă rusă. Citatul utilizat de dumneavoastră demonstrează cât de mare este distantă dintre realitatea cunoscută de noi, în Occident și imaginea pictată de liderii ruși pentru populația care-i ascultă.

Din păcate, pe cât câștigăm noi în Occident, cum spuneți, din această vizită – adică, curaj, încredere, reziliență -, și nu numai în Occident, ci și printre partenerii noștri care au aspirații și valori similare, pe atât pierd și cei care trăiesc în „realități alternative”. Din păcate, ei reprezintă jumătate din populația globului.

Orice „repercusiuni” am putea vedea, ele nu vor fi repercusiuni cu adevărat, ci mișcări planificate în avans, mai ales pentru consum intern.

Dacă, într-adevăr, vizita are darul de a-l înfuria pe Putin, care s-ar putea simți „obligat” de circumstanțe să răspundă cumva, zona în care va ajunge va fi una caricaturală, așa cum au ajuns în trecut și liderii politici sovietici, cunoscuți de către populație ca niște caricaturi, dar care, în realitate, se agățau de putere.

„Capacitatea unei țări de a fi un actor credibil pe scena globală nu mai este în arsenalul Rusiei”

Mai este Rusia o mare putere? Cât i-a “costat” pe ruși „nebunia” lui Putin?

Costurile pentru Rusia oamenilor de rând sunt, deocamdată, relativ mici. Banii care circulau prin Rusia nu intrau în cuferele țării sau în buzunarele rusului de rând, ci ajungeau prin rețele de corupție numai în anumite cercuri. Aceste cercuri au beneficiat – și unii încă beneficiază – de libertatea de a circula prin lume și de a duce o viață ferită de necesitățile vieții obișnuite.

În același timp, să nu pierdem din vedere că ceea ce înainte Rusia exporta către Vest, acum exportă către Est și Sud. Realitatea este că „Sudul Global” acceptă cu bucurie un surplus de resurse oferit la discount – vorbim, din păcate, despre o întreagă economie ce susține acest război pe axa Nord-Sud. Acest lucru nu înseamnă însă că sancțiunile nu au efecte deja sau că efecte mai importante nu se vor resimți în viitor. De aceea, trebuie să perseverăm în aplicarea lor.

Rusia nu mai este o mare putere. Desigur, încă poate cauza distrugeri și probleme; dar asta nu o diferențiază de orice atacator de rând, de exemplu. Orice forță armată al cărei obiectiv este să distrugă, poate distruge. Dar capacitatea unei țări de a fi un actor credibil pe scena globală, de a dezvolta relații și cooperări sofisticate și complexe cu restul lumii, nu mai este în arsenalul Rusiei.

„Lumea nu a mai trăit o astfel de criză a așteptărilor și tiparelor de mai multe decenii”

Cum vede analistul politic Radu Magdin actuala scenă politică internațională. Este solidaritate? Este tensiune? Este dezbinare? Este concurență loială?

Este o situație foarte complicată, în care toate palierele sunt în mișcare. Printre puținele lucruri încă stabile se număra NATO și relația transatlantică. Însă, tot restul aspectelor, de la aspecte de guvernare la economia politică a lumii, de la tiparele globalizării în ultimele șapte decenii până la așteptarea că mâine va fi mai bine decât azi pe continentul Europa se schimbă.

Lumea nu a mai trăit o astfel de criză a așteptărilor și tiparelor de mai multe decenii. Există și tensiune, dar și solidaritate, iar platforme cu geometrie variabilă – și pe alocuri temporară – de parteneriere și dezbinare sunt formulate zilnic. Întreaga ordine globală este foarte efervescentă, chiar dacă nu toate aspectele sunt vizibile. Dar lumea nu stă, iar alianțele-cheie rămân.

Este important ca, din când în când, în câte o pauză de la sezoanele electorale naționale, să mai ascultăm și cum sună lucrurile din restul lumii, pentru că, în timp ce pe noi Rusia ne ține ocupați cu tot felul de crize, restul lumii avansează.


Ce s-a întâmplat în ultimele zile în războiul din Ucraina:

Război în Ucraina, ziua 364. China ar putea ajuta MILITAR Rusia? „Va duce la depășirea liniilor roșii”

Război în Ucraina, ziua 363: Volodimir Zelenski: Acum, în Ucraina se DECIDE soarta ordinii mondiale/Putin va susține astăzi un discurs, la un an de război

Război în Ucraina, ziua 362: Joe Biden, vizită surpriză la Kiev: „Amintiți lumii în fiecare zi ce înseamnă curajul” / Vladimir Putin știa că președintele american va merge în Ucraina

Război în Ucraina, ziua 361: Emmanuel Macron afirmă că vrea înfrângerea Rusiei în Ucraina, nu ZDROBIREA ei / SUA avertizează că Beijingul şi-ar putea spori sprijinul pentru Rusia

Război în Ucraina, ziua 360: Volodimir Zelenski: Este necesară crearea unei coaliţii a avioanelor pentru Ucraina, pentru securitatea globală 

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Su-57 vs F-16: Cum se compară cel mai avansat avion de luptă al Rusiei cu...
Gabi Bădălău a ”comis-o” grav cu Urus-ul de 300.000 €! Sechestrat de DIICOT, într-un dosar...
Cum trăiește, de fapt, acum, Alexandru Tudor. A ales viața monahală, deși nu se poate...
El este fotbalistul român care a murit în accidentul cumplit de la Băița. Denis nu...
Alpinistul român Gabriel Tabără a murit pe Everest
Anunțul matrimonial scandalos lăsat de o pensionară: 'Caut un domn slab, bine îmbrăcat și...' 😲
Shannen Doherty, ultima DORINȚĂ înainte de a muri. „Pe mine cancerul m-a făcut să... ”
Prima reacţie a părinţilor tânărului ucis de Vlad Pascu, după ce judecătoarea Ancuţa Popoviciu a...
Cât a ajuns să coste roșiile românești în piețe! Românii, în pragul disperării
Urmărire cu final neașteptat! Un afacerist a intrat cu un Lamborghini într-un stâlp în timp...
Ce bust, ce posterioare! Divele sunt bine tare din cap până în picioare
Trebuie să scoți mașina din viteză de câte ori oprești la semafor?
Reuters: Vladimir Putin a pus ochii pe o insulă crucială pentru NATO: ,,Scopul lui Putin...
Operațiunea de MARE RISC din Primul Război Mondial!
Veste SOC pentru Elena Udrea. Judecătorii au luat decizia
Imagini incendiare cu Babs, fosta iubită a lui Dorian Popa în Dubai. Bruneta de 41...
Bunicul Florentinei, fata ucisă la Sibiu, detalii șocante! "Nu a..."
Tavi Colen, mărturisiri despre trădarea din trupa Talisman. Artistul nu îl poate uita Alin Oprea....
Jennifer Lopez și Ben Affleck, surprinși în timp ce se certau în mijlocul străzii. Ce...
BANCUL ZILEI. - I-am dat împrumut unui amic 200 de lei, dar văd că nici...
BMW, Volkswagen și Jaguar ar fi folosit piese interzise, acuză Statele Unite
×