EXCLUSIV. Românii ar putea deveni minoritate națională recunoscută oficial în Italia „în câteva luni sau în câțiva ani”. Claudiu Stănășel: „Depinde de multe aspecte politice și tehnice”. Ce politicieni români susțin demersul

Cei peste 1,2 milioane de români din Italia ar putea beneficia de statutul de minoritate națională recunoscută oficial în peninsulă „în câteva luni sau în câțiva ani”, în funcție de „mai multe aspecte politice si tehnice”, pe care inițiatorul proiectului, Claudiu Stănășel, vicepreședinte al Consiliului Local din Prato, le-a detaliat în exclusivitate pentru GÂNDUL.  

Demersul lui Claudiu Stănășel vizează modificarea „unui act normativ din 1999 – legea 482 – care conține «Regulamentul privind protecția minorităților lingvistico-istorice». Prin modificarea acestei legi, românii ar putea deveni minoritate lingvistică recunoscută și protejată de Constituția Republicii Italiene, precum alte minorități între care: albaneză, catalană, greacă, slovenă, croată și franceză.

În fiecare an, începând din 1999, statul italian pune la dispoziție intre 5 si 10 milioane de euro pentru proiecte dedicate minorităților lingvistico-istorice recunoscute. În cadrul bugetului din anul 2022, de exemplu, Guvernul italian a alocat peste 6 milioane de Euro, spune Stănășel.

CONTROVERSĂ Cronologia celei mai controversate zile de Crăciun din istoria României. Filmul execuției soților Ceaușescu pe 25 decembrie 1989, pas cu pas

05:00

SOCIAL Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă

05:00

În prezent, limba română este a doua limba vorbită pe teritoriul peninsulei după cea italiană, spune vicepreședintele Consiliului Local din Prato.

Recunoașterea statutului de minoritate națională „ar însemna un câștig extraordinar în primul rând pentru imaginea noastră, a cetățenilor români din Italia”, spune Claudiu Stănășel.

Acces la fondurile puse la dispoziție de statul italian pentru proiecte în folosul comunităților de români

„Ar însemna să avem posibilitatea, de exemplu, de a avea emisiuni radio și TV în limba română pe toate posturile publice sau s-ar putea înființa școli bilingve, totul prin fonduri de Stat italiene. Ar putea exista cursuri de limba româna organizate direct de către instituțiile publice italiene de învățământ, la oricare nivel.

Ar fi avantaje evidente și în domeniul religios pentru că un asemenea rezultat ar aduce un plus valoare in relația între Statul Italian si Biserica Ortodoxă Română pentru ratificarea unui acord între cele două părți pentru toți cetățenii romani din Italia de religie ortodoxă.

Asociațiile de români de pe teritoriul peninsulei ar putea avea acces direct la fondurile alocate de către Guvernul Italiei pentru a demara proiecte în folosul comunităților de români pentru promovarea limbii, culturii, istoriei si tradițiilor made în România. Este esențial pentru noi ca români, să nu mai depindem doar de bugetul și de programele ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni”, a declarat alesul local din Prato pentru Gândul.

El a adăugat că, în acest an va fi demarată pe tot teritoriul Italiei o campanie politică puternică care va fi promovată activ pe rețelele de socializare, prin care vor fi explicate opiniei publice avantajele dobândirii acestui statut de către cea mai numeroasă comunitate de străini care locuiește în Italia.

Discuții parlamentarii italieni din coaliția de guvernare

În etapa inițială, spune Stănășel, a avut loc o primă rundă de întâlniri cu diferiți parlamentari italieni ale partidelor de centru dreapta, coaliția care a câștigat alegeri si care deține conducerea Guvernului Meloni.

„Aceștia au apreciat aceasta inițiativă și au convenit cu toții asupra necesității revizuirii legii 482 din 1999, care conține „Regulamentul privind protecția minorităților lingvistico-istorice”, o lege veche care are peste 20 de ani. Vom vedea în următoarele întâlniri instituționale pe care le avem
în program care va fi calea ceea mai bună de urmărit în acest sens”, spune vicepreședintele Consiliului Local din Prato.

El apreciază „disponibilitatea la dialog si mai ales voința de o colaborare din ce în ce mai eficientă” a politicienilor italieni în tot ceea ce privește comunitatea cetățenilor români din Italia. În următoarea etapă vor avea loc o serie de întâlniri cu deputații si senatorii din comisiile parlamentare care se ocupă de acest subiect, urmate de o serie de întâlniri cu miniștri și secretari de stat din Guvernul Meloni.

„Am avut o serie de întâlniri inclusiv cu diferiți parlamentari români pe acest subiect. Primul politician român care a declarat public susținerea sa la acest demers a fost Senatorul Claudiu Târziu, Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României și co-Președintele AUR. În urma acestuia au fost și alți parlamentari români care au manifestat informal susținerea lor la demersul de a obține recunoașterea cetățenilor români din Italia ca minoritate națională și țin să le mulțumesc tuturor celor care sunt și vor fi alături de noi”, a adăugat Stănășel.

Care sunt etapele de parcurs până la recunoașterea românilor ca minoritate națională

Pentru a concretiza acest demers este nevoie de un proiect de lege care sa modifice legea 482 din 1992 pentru a adăuga comunitatea cetățenilor români din Italia la celelalte 12 comunități recunoscute ca minorități lingvistico-istorice.  Timpul necesar pentru aprobarea acestui proiect de lege depinde de mai mulți factori.

„Vom putea reuși în câteva luni sau în câțiva ani, asta va depinde de multe aspecte politice și tehnice. Eu sunt convins că ceea ce va face cu adevărat diferența în ceea ce privește acest demers, va fi nivelul de implicare al întregii comunități de cetățeni români din Italia. Europarlamentarii români, asociațiile cetățenilor români din Italia, Parlamentarii români aleși în Diaspora, reprezentanții instituționali al Guvernului României și ai Parlamentului României, și toți cetățenii romani din Italia pot fi protagoniști în acest parcurs politic pentru a obține cu toții, împreună, un rezultat istoric pentru viitorul comunității românești din Italia” – Claudiu Stănășel.

În primul rând depinde de cine îl prezintă: Guvernul sau parlamentarii italieni, fie ei senatori sau deputați.

Statisticile despre activitatea Parlamentului Italian din anul 2022 arată că timpul mediu pentru concretizarea unui proiect de lege inițiat de către Guvern este de 72 zile pentru aprobarea sa în Senat și 97 de zile pentru aprobarea sa la Camera Deputaților, explică politicianul român din Italia. În schimb, timpul mediu pentru concretizarea unui proiect de lege inițiat de către un parlamentar este de 252 zile pentru aprobarea sa în Senat și 522 de zile pentru aprobarea sa la Camera Deputaților.