EXCLUSIV | Românii investitori în „Programul 50/20” intră în faliment personal. Ucrainenii sunt evacuați rând pe rând și iau calea altor țări

Românii au șanse minime să-și recupereze banii investiți în afacerea imobiliară cu ucraineni în acest an. Mai rău, mulți dintre cei care au riscat în această întreprindere, cu precădere pensionari sau proprietari cu venituri medii, sunt în faliment personal. Vorbim de investitorii onești. În momentul de față, ei au achitat deja sume importante pentru cei găzduiți, de la 1.000 la 1.500 de euro pentru utilitățile din primele trei luni ale anului, pentru care nu au primit niciun leu. 

Evacuarea ucrainenilor a început. Ei înțeleg păsul proprietarilor, cu unii sunt deja prieteni, dar probabil nu au o mare înțelegere pentru situația din România.

Guvernul României a modificat contractul „50/20”. Programul – prin care proprietarii puteau pune la dispoziția refugiaților ucraineni locuințele contra sumei de 50 de lei pe zi pentru fiecare adăpostit, confirmat cu acte de identitate și declarație pe proprie răspundere la Primărie – va înceta lunea viitoare, pe 1 mai, conform Ordonanței Guvernului din 12 aprilie 2023. Ordonanța, în această formă, revizuiește și angajamentele luate de România cu UE, în privința ajutorului pentru Ucraina.

După această dată, Guvernul decide: “Refugiații vor beneficia, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, de o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov”. Suma va fi stabilită prin hotărâre de guvern.

Citiți aici textul integral al Ordonanței

Nici un leu decontat pentru 2023

Niciun proprietar nu a văzut un leu pentru ultimele trei luni, plus cea în curs, care va fi și ultima a acestui contract. Ultima plată în „Programul 50/20” s-a făcut pentru luna decembrie 2022.

Dar cheltuielile proprietarilor au curs, apă caldă, apă rece, curent, gaze, internet, fond de rulment; facturile pentru aceste utilități au trebuit să fie plătite de proprietar din veniturile personale, salarii, pensii, economii sau, în cazul proprietarilor de pensiuni sau hoteluri, din încasări. În cazul acestora din urmă, aceste cheltuieli nici măcar nu pot fi deduse din cifra de afaceri.

Cel puțin în București, cheltuielile totale pentru întreținerea locuinței, mai ales pe timp de iarnă, sunt considerabile, chiar și pentru o familie restrânsă. Dar dacă înmulțim 4 luni cu 5 ucraineni beneficiari ai acestor servicii, suma poate fi devastatoare pentru proprietarul cu venituri medii.

Bani-fantomă

“Banii pentru plata acestor sume, pentru 2023, nu au fost alocați”, ne confirmă Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov, ordonatorul de credite în această situație.

Și nu există nici un termen ferm de plată, conform ultimelor declarații venite luni, 24 aprilie, de la Palatul Victoria.

Așa că degeaba sunt certați primarii, ei vor răspunde că acești bani nu există. Autoritățile locale nu au nici o vină pentru situație, decât cea a asocierii cu administrația centrală.

Rămâne pe viitorul guvern

Pentru a fi achitați acești bani, ar fi nevoie de o rectificare bugetară, iar această rectificare bugetară nu va avea loc înainte de “rotativa” guvernamentală.

Până atunci, proprietarilor le rămâne să achite cheltuielile restante cum pot, ca să nu li se taie apa, curentul sau să li se pună poprire pe conturi.

Visul lui Mihai

Mihai, pensionar, a văzut în „Programul 50/20” o mică afacere. Ca alte mii de proprietari onești. În loc de 350-400 de euro impozabili pe care îi încasa de la chiriașii obișnuiți, putea obține prin această oportunitate până la cel puțin 800 de euro neimpozabili lunar, scăzând cheltuielile de întreținere și eventualele daune, îmbunătățiri sau reparații.

Visul lui Mihai a durat două luni, noiembrie și decembrie 2022. Banii pe care i-a încasat pentru primele două luni s-au dus deja pe facturile pentru cele trei luni din 2023 în care nu a văzut nici un leu. În mai, când vor veni „amenzile” și pentru luna aprilie, se va pricopsi cu o pagubă totală care se va ridica la vreo 1.000 de euro.

“N-am de unde să scot 1.000 de euro! Deja am restanțe și pentru apartamentul în care locuiesc. Până la rectificarea bugetară de care zici, ce fac?

Am încercat să obțin un credit de nevoi personale de la banca în care mi-am făcut contul pentru a primii banii de la primărie. Pe baza promisiunilor Guvernului. Mi-au râs în nas când au auzit de Guvern. Vezi că ești deja pe minus la noi, comisionul de administrare a contului. Achită-l măcar pe ăla, lunar, că nu-i mare, să nu te trezești cu poprire pe pensie…

“I-am anunțat deja pe ucraineni că de la 1 mai trebuie să plece sau să plătească integral, inclusiv parte din restanțe, până la decont. Oameni OK, niciodată nu m-au întrebat de cei 20 de lei de hrană în ultimele 4 luni, știau și ei că nu i-am încasat. Au plecat”, spune Mihai.

Calculul lui Niculae

Pagubă totală, raportează Niculae Guvernului. Trei mămici, o bunică, șase copii adăpostiți începând din august 2022. Patru camere, din zece cât are pensiunea.

“Sunt perioade, cum ar fi cele de iarnă și vară, când cererea este de 200%, și perioade de ocupare de 1%, adică eu. Iar zece ocupanți permanenți, patru femei și șase mititei, all-season = 500 de lei pe zi, pare OK. Evident, din cei 200 de lei alocați în fiecare zi pentru mâncare am făcut și nunți. Că nu iau de la market, iau din bătătură.

Noi suntem o comunitate mică, dar feroce. Aici, de nu împarți… Cum m-au văzut pricopsit, a explodat clientela. Zi de zi, mese cu polițiști și «consiglieri» locali, venea Sanepidul ca la el acasă”, povestește Niculae, proprietar de pensiune de pe lângă Novaci-Gorj.

În ultimele trei luni – ianuarie, februarie și martie, luni de vârf la poalele Transalpinei -, nu numai că Niculae nu s-a pricopsit, dar a pierdut, doar în weekend, câte 200 de euro pentru fiecare cameră ocupată de mămici și copii.

Acum două zile, a venit un microbuz Mercedes și i-a încărcat pe toți, în direcția Germania.

CITEȘTE ȘI:

Suma COLOSALĂ pe care o cheltuie zilnic statul român cu cazarea și hrana refugiaților ucraineni. MAI vrea să schimbe legislația

SONDAJ: Doi din trei ucraineni refugiați în România nu plătesc pentru locuințele în care stau. Care e situația în alte state

STS, premiat la Gala Europeană 112 pentru gestionarea apelului venit din partea unui refugiat ucrainean rătăcit în munții din Suceava