EXCLUSIV| Va dărâma România „zidurile” lui Nehammer? Ce ne așteaptă la reuniunea JAI de joi. Europarlamentar: „Menținem subiectul Schengen pe agendă”

Europarlamentarul Victor Negrescu  susține, într-un interviu pentru Gândul, că România va menține în continuare subiectul Schengen pe agenda europeană la următoarele reuniuni politice – care privesc migrația și zona de liberă circulație – de la finalul lui septembrie și din luna octombrie. Acesta a explicat că țara noastră va folosi în continuare și căile diplomatice în ecuația Schengen, dar că este nevoie să testeze ale mijloace și alte strategii disponibile pentru țara noastră, în fața refuzului Austriei de a ne accepta în spațiul de liberă circulație.

Interlocutorul Gândul a mai precizat că România nu va cere un vot, ci va fructifica ambele momente,  pentru a ridica subiectul Schengen la cel mai înalt nivel și a-l menține pe agenda europeană.

Victor Negrescu mărturisește că, în contextul dat, atitudinea României este una corectă, punctând că este nevoie, în continuare, ca oficialii români să vorbească pe o singură voce atunci când se adresează celor din UE, dar și din Austria pe subiectul Schengen.

Reamintim că, potrivit publicației austriacă Kurier, România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, care susține că acest lucru este „o răzbunare clară” pentru veto-ul Austriei la aderarea României la spațiul Schengen.

Mai exact, doi ofițeri austrieci așteaptă de săptămâni întregi la Bruxelles să primească acreditarea în cadrul alianței NATO, scrie sursa citată, precizând că accesul este blocat de România, care a cerut timp de gândire, mai menționează articolul din Kurier, spunând că în mod clar este vorba de represalii pentru veto-ul guvernului federal austriac la aderarea României la spațiul Schengen.

Reuniuni JAI în 2023. Mize și strategii pentru România

Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) al UE, cel în care se poate vota pentru primirea de noi membri în Spațiul Schengen, mai are programate în anul 2023 trei reuniuni, iar prima dintre ele se desfășoară la Bruxelles în ziua de 28 septembrie 2023. Rămâne de văzut dacă Schengen-ul va face face subiectul dezbaterilor în aceste trei întâlniri.

• Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Afaceri Interne), 28 septembrie 2023
• Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 19-20 octombrie 2023
• Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 4-5 decembrie 2023

Austria a spus „NEIN” la aderarea României la Schengen

Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen, fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.

„Până acum, celelalte tactici folosite nu au produs niciun fel de efect pozitiv pentru țara noastră”

„În primul rând, România a crescut presiunea pentru a ne asigura că va exista un vot pozitiv pentru țara noastră în ceea ce înseamnă aderarea la spațiul Schengen, ceea ce este un lucru bun, mai ales că, din nefericire, până acum celelalte tactici folosite nu au produs niciun fel de efect pozitiv pentru țara noastră. Evident, folosim și căile diplomatice în continuare, dar pe cealaltă parte, trebuie să vedem ce alte mijloace sunt disponibile pentru țara noastră și acestea au fost enunțat.

Un atac la Curtea de Justiție a UE, invalidarea juridică a Veto-ului, ceea ce fac eu în Parlamentul European sau ideea aceasta de a arăta la nivel internațional că România poate să facă niște evaluări mai ample când votează, tocmai pentru a ne sigura că și interesele noastre sunt pe deplin respectate și înțelese.

Eu cred că este de bun-augur, acum totul va depinde și de alte circumstanțe pe care nu le putem controla. De exemplu, dacă Olanda își va scoate veto-ul aplicat Bulgariei, pentru că România este conectată cu Bulgaria. Dacă se va întâmpla lucrul acesta, în decembrie putem, împreună cu partenerii europeni să exercităm o presiune suplimentară.”

„Țara noastră nu este sursa migrației și nu este responsabilă pentru ceea ce se întâmplă”

Europarlamentarul susține că următoarele consilii JAI – cel de la finalul lui septembrie, respectiv octombrie – vor fi utile, pentru ca țara noastră să-și aducă încă o dată argumentele cu privire la ceea ce a făcut pentru zona de liberă circulație, cadrul de implementare a proiectelor pilot, dar și de a arăta că numărul de migranți și cererile de azil sunt în scădere.

„În același timp, urmează câteva reuniuni ale Consiliului de Justiție și Afaceri interne, una la final septembrie și una în octombrie, pe care le vom folosi. Cea din septembrie are ca subiect tematic migrația, iar în octombrie este întrunirea organizată cu regularitate. Și ambele momente vor fi folosite de țara noastră pentru a ridica subiectul Schengen la cel mai înalt nivel, în ideea de  menține subiectul sus pe agendă.

Nu cerem un vot, ci pur și simplu menționăm încă o dată ce a făcut România până în prezent pentru zona de liberă circulație, cadrul de implementare a proiectelor pilot și va arăta de asemenea că numărul de migranți și cererile de azil sunt în scădere, ceea ce va confirma încă o dată că țara noastră nu este sursa migrației și cu siguranță nu este responsabilă pentru  ceea ce se întâmplă acum în zona de liberă circulație.

România va aduce argumente suplimentare în această dezbatere, dar totul este în perspectiva lui decembrie, când, evident, totul va depinde și de opțiunea Olandei, care va avea alegeri în luna noiembrie, depinde de acele circumstanțe. Dar, ideea este că vom menține în continuare subiectul sus pe agenda europeană și la respectivele reuniuni politice care privesc migrația și zona de liberă circulație.

„Este normal pentru noi să avem acest tip de atitudine și să arătăm că suntem foarte clari pe acest subiect”

Victor Negrescu mărturisește că țara noastră nu poate să fie o victimă colaterală  în războiul pe care îl poartă guvernul de dreapta din Austria cu oficialii europeni sau cu alte state membre.

„Noi sperăm că această nouă atitudine să arate partenerilor noștri din Austria că suntem foarte serioși în acestă problematică și că este un subiect de interes, atât pentru noi, cât și pentru întreaga UE. Arătăm mizele acestui refuz și le explicăm foarte clar că acest refuz pe care ei îl dau, acest veto pe care ei îl aplică oricât ar declara că ar avea legătură cu migrația, de fapt, noi îl percepem ca un veto la adresa România.

Țara noastră nu poate să fie o victimă colaterală  în războiul pe care îl poartă guvernul de dreapta din Austria cu oficialii europeni sau cu alte state membre. Nu este România vinovată pentru nimic sau pentru ceea ce nu funcționează în prezent. Am remarcat că Austria intenționează să impună controale la frontiera cu Italia, dar ce legătură are România cu subiectul frontierei sale cu Italia?

În contextul acesta, este normal pentru noi să avem acest tip de atitudine și să arătăm că suntem foarte clari pe acest subiect și sper eu să fim și uniți în continuare pe această tematică, pentru că avem nevoie ca toată lumea să vorbească pe o singură voce când vorbim și cu oficialii europeni, dar și cu Austria”, a conchis europarlamentarul.

„Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat”

România pierde minim 2% din PIB prin neaderarea la Spațiul Schengen, a spus luni seara premierul Marcel Ciolacu. Acesta avertizează Austria și pe cancelarul Karl Nehammer că dacă va fi folosit dreptul de veto nejustificat în decembrie România va da în judecată Austria la CJUE.

„Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. Și eu, și domnia sa suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare: că România merită acest lucru de 10 ani. Am îndeplinit absolut toate cerințele tehnice, ai drept de veto dar trebuie să îl justifici. Eu cât timp sunt prim-ministru nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit și să umilească în continuare România”, a precizat Marcel Ciolacu, la Antena 3 CNN.

Premierul român acuză Austria că, de când a pornit războiul, a cumpărat gaz rusesc de 7 miliarde de euro

„(Austria – n.r.) în continuare cumpără gaze și petrol din Rusia de când a pornit războiul de aproape 7 miliarde de euro. Din punctul meu de vedere, bani pe care Putin îi folosește în economia rusească. Mai departe, în susținerea războiului din Ucraina. Bani murdari, pătați. Dar tu vii, cu toate că toată lumea demonstrează că nu e nicio migrație… 2 -3 % trece prin România. Tu vii și spui: Eu mă opun.

Eu voi ataca ca și Guvern dacă în decembrie Austria își va folosi din nou veto-ul. Voi ataca la Curtea de Justiție a UE. Mai mult, voi cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să fie parte împreună cu România în acest proces. România pierde minim 2% din PIB prin neaderarea la Spațiul Schengen”, a mai spus premierul.

Președinta CE, pledoarie pentru România și Bulgaria

Ursula von der Leyen a subliniat că România şi Bulgaria au devenit deja „un model, arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările de migranţi”.

„Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim, în sfârşit, fără nicio întârziere!”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Nu are niciun sens să vorbim despre o extindere”

După ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți lideri europeni au pledat pentru primirea de urgență a României și Bulgariei în spațiul liber comunitar, Vienei nu i-a luat mult timp să formuleze un răspuns.

Prin vocea ministrului de Interne, Austria transmite că acum nu este momentul pentru o extindere a spațiului Schengen. Astfel, Viena alege să respingă ferm solicitarea liderilor europeni.

„În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa. În multe ţări se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia.

La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a precizat Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei.

Oficial, Austria susține că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit autorităților de la Viena, România şi Bulgaria nu îşi pot controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderare.

CITIȚI ȘI:

LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”

EXCLUSIV | De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen. Generalul Virgil Bălăceanu: ”Trebuie luate la pachet pentru că au un spațiu comun, deschiderea la Marea Neagră, care reprezintă o vulnerabilitate”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”

EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”