EXCLUSIV VIDEO | Ministrul Digitalizării anunță schimbări privind salarizarea directorilor din institutele de cercetare. „Dacă vrei un salariu mai bun, trebuie să te îngrijești de toată echipa ta” Ce spune despre cel mai mare program de repatriere a creierelor românești

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării  și Digitalizării, a vorbit pentru GÂNDUL EXCLUSIV, despre demersurile și proiectele pe care le are pentru a încuraja cercetarea românească, rămasă mai mereu, indiferent de politicienii ajunși la putere, la capitolul „și altele.” Acesta susține că își dorește să întărească și colaborarea între mediul privat și cel de stat, dar și să aducă în lumina reflectoarele munca institutelor de cercetare, 47 dintre ele fiind doar în coordonarea Ministerului Cercetării, 70 la Academia Română, în timp ce unele au rămas în cadrul unor universități.

România își vrea cercetătorii înapoi!

Sebastian Burduja a vorbit, în exclusivitate pentru GÂNDUL, despre ordinul pe care urmează să-l emită,  prin care salariile directorilor generali de institute vor fi legate de salariile tuturor celorlalți cercetători, inclusiv a cercetătorilor debutanți.

SĂNĂTATE Criză de medici la Spitalul Județean Târgoviște: lipsesc 43 de specialiști. Unitatea a lansat o campanie online pentru recrutare

16:28

REACȚIE Ludovic Orban susține că PNL și USR s-ar sinucide politic dacă ar vota un guvern minoritar PSD condus de Sorin Grindeanu

16:20

Cu alte cuvinte, explică ministrul, „tu, ca director general, dacă vrei să ai un salariu mai bun, va trebui să te îngrijești de toată echipa ta, inclusiv de cei mai noi, de cei mai tineri, să-i implici în proiecte de cercetare, să le crești veniturile, ca să-ți fie și ție bine.”

Acesta recunoaște că PNRR reprezintă o mare șansă pentru România, mărturisind că anul acesta țara noastră va avea și cel mai mare program de repatriere a creierelor românești sau chiar de atragere a unor străini foarte buni pentru România.

În acest context, 120 de mari specialiști ai lumii care au aplicat pentru aceste programe finanțate din bani europeni care se vor reloca sau loca în România. Mai exact, explică ministrul, „investiția 8 din PNRR înseamnă peste 165 de milioane de euro, 120 de proiecte de cercetare, a câte 1,2-1,4 milioane euro fiecare.”

Este țara nostră pregătită de inovare la ea acasă?

Interlocutorul GÂNDUL susține că, indiferent cât de tehnologizată este infrastructura unui țări, resursa umană este esențială în tot ceea ce înseamnă progres, evoluție, investiții și creșterea nivelui de viață.

În plus, ministrul recunoaște că dezvoltarea economică a unei țări asta implică „inovare la tine acasă, pentru ca tu, ca țară, ca economie să poți să exporți acele bunuri, acele servicii în întreaga lume.”

Sebastian Burduja a vorbit și despre un subiect mai puțin mediatizat și anume investițiile în spațiul cosmic, precizând că acestea sunt viitorul, deoarece au un factor foarte mare de multiplicare în economie.

“O țară este suma oamenilor ei. Cercetarea fără specialiști nu există”

“Resursa umană este mai importantă decât orice altceva, iar la începutul mandatului meu am devenit câteva principii. Unul dintre ele a fost: mai întâi minți, apoi ziduri. Pentru că ne-am obișnuit în ultimii ani, cu fonduri europene, să facem tot felul de infrastructuri, clădiri frumoase, dar de fapt nu am investit în resursa umană.

Și atunci, cercetătorii, mai ales cei debutanți erau prost plătiți și plecau în afară. Alte state îi primesc cu brațele deschise, chiar le oferă condiții foarte bune, iar noi rămânem cu ce rămânem. Și, de aceea, nu trebuie să ne mire că, cu excepțiile de rigoare, avem o cercetare destul de teoretică și fără impact în economia reală.

Iarăși, PNRR, o mare șansă pentru România! Avem cel mai mare program de repatriere a creierelor românești sau chiar de atragerea unor străini foarte buni pentru România. Investiția 8 din PNRR înseamnă peste 165 de milioane de euro, 120 de proiecte de cercetare, a câte 1,2-1,4 milioane euro fiecare. Am primit peste 200 de aplicații, suntem în evaluare, am dat prima etapă de eligibilitate și urmează evaluarea tehnică a acestor propuneri.

În următoarele luni vom contracta aceste programe și sunt 120 de mari specialiști ai lumii care se vor reloca sau loca în România. Sunt proiecte pe trei ani. Ce facem cu ei după aceea? Într-adevăr, necesită resurse din alte surse, poate de la bugetul de stat, poate din alte programe, pentru că ei trebuie să aibă o continuitate”, explică Sebastian Burduja.

Există un parteneriat public-privat în ceea ce înseamnă România viitorului?

“La ora actuală, există punctual. Noi asta trebuie să facem. Dezvoltarea economică a unei țări asta implică: inovare la tine acasă, pentru ca tu, ca țară, ca economie să poți să exporți acele bunuri, acele servicii în întreaga lume și să ai valoare adăugată. Asta înseamnă locuri de muncă mai bine plătite, un trai mai bun pentru români. Ne străduim să facem mai cunoscută munca institutelor de cercetare pentru că, din piața privată, ni se spune că nu ei nu știu ce fac institutele de cercetare.

Sunt 47 doar în coordonarea Ministerului Cercetării, mai sunt vreo 70 și la Academia Română, mai sunt și altele la universități. Pe de altă parte, institutele ne spun: «dar noi nu știm ce nevoi are mediul privat, nu primim teme de cercetare suficient de multe și de clare.» Încercăm să facilităm acest dialog și să punem sub lumina reflectoarelor cercetarea românească, făcând conexiuni între industrie și cercetare.

Am mai făcut un lucru important pe care nu l-am anunțat public până acum. Urmează să emitem un ordin prin care, practic, salariile directorilor generali de institute sunt legate de salariile tuturor celorlalți cercetători, inclusiv a cercetătorilor debutanți. Deci, tu, ca director general dacă vrei să ai un salariu mai bun, va trebui să te îngrijești de toată echipa ta, inclusiv de cei mai noi, de cei mai tineri, să-i implici în proiecte de cercetare, să le crești veniturile, ca să-ți fie și ție bine”, mărturisește ministrul Inovării, Cercetării și Digitalizării.

„Noi, ca țară, trebuie să asigurăm fiecărui român șanșe egale”

“Toată România trebuie să aibă un viitor, cu atât mai mult românii care nu au aceleași șanse în viață. Modelul de țară pe care îl studiam și când eram la Banca Mondială era o țară în care fiecare pleca cu același start în viață. Noi, ca țară, trebuie să asigurăm fiecărui român șanșe egale. Și asta înseamnă să investim în infrastructură de bază, la educație, sănătate, servicii publice corecte și moderne, inclusiv digitale, respectiv conectarea oamenilor la oportunități.

Înseamnă să-i facilitezi fiecărui român accesul la un loc de muncă cât mai bine plătit. Asta înseamnă să adopt tehnologii noi, ca fiecare dintre noi să fim mai productivi la locul de muncă și să facem mai mult cu acest timp, folosind aceste noi tehnologii. Asta este esența creșterii economice. Sunt mai productiv, fac mai mulți bani, îmi permit să cheltui mai mult.”

“Investițiile în spațiul cosmic sunt viitorul și au un factor foarte mare de multiplicare în economie, între 3 și 12” 

“Asta înseamnă că pentru fiecare leu investit în spațiu – între 3 și 12 lei – se întorc în economie pentru români. Și mai mult decât atât, România și-a spălat rușinea la Agenția Spațială Europeană și a plătit toate datoriile în mandatul meu, și prin decizia premierul și suntem iarăși pe harta lumii în ceea ce privește explorarea spațiului, având o decizie în acest sens”, conchide Sebastian Burduja.

Urmăriți interviul integral:

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | „Revoluția” tehnologică, la pachet cu disponibilizări? Sebastian Burduja, mesaj pentru funcționarii publici: „Alte state avansate digital nu au dat oamenii afară pentru că au adoptat tehnologii noi. Modernizarea statului ține de demnitatea cetățeanului”

EXCLUSIV | „Revoluție” în administrația publică. Ce rămâne în locul dosarului cu șină? Preşedintele Comisiei de IT din Camera Deputaţilor: „Funcționarii sunt speriați că s-ar putea ca job-ul lor să dispară, dar este o falsă problemă”

Școala românească, față în față cu educația digitală. De ce nu ar mai trebui să îi considerăm echipați pentru educație digitală pe elevii și profesorii care dețin un smartphone

Dispare dosarul cu șină! Deputații au adoptat propunerea legislativă

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care elimină dosarul cu șină și copiile după acte. Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: „Relația noastră cu statul va deveni mult mai ușoară”