Prima pagină » Actualitate » Executivul a adoptat o OUG care modifică legislaţia primară în domeniul pensiilor private, în acord cu angajamentele asumate prin PNRR

Executivul a adoptat o OUG care modifică legislaţia primară în domeniul pensiilor private, în acord cu angajamentele asumate prin PNRR

Executivul a adoptat o OUG care modifică legislaţia primară în domeniul pensiilor private, în acord cu angajamentele asumate prin PNRR
Sursă FOTO: Shutterstock

Guvernul a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private. Actul normativ aduce măsuri de protecţie suplimentară a activelor fondurilor de pensii de stat administrate privat, în beneficiul celor participanți. În consecință, prin această ordonanţă de urgenţă, Guvernul modifică legislaţia primară în domeniul pensiilor private, în concordanţă cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), astfel încât să se asigure o protecţie suplimentară a activelor fondurilor de pensii private şi să fie contracarate posibilele efecte negative ale crizelor suprapuse din contextul global actual asupra sistemului de pensii private din România şi asupra participanţilor la acest sistem.

Actul normativ modifică şi completează unele acte normative în domeniul pensiilor de stat administrate private, respectiv Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative şi Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private. Măsura legislativă adoptată este în concordanţă cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Documentul survine în contextul actual marcat de nivelurile ridicate ale ratei inflaţiei în zona euro, fenomenul de creştere a preţurilor la energie, creşterea riscului de piaţă cauzată de o volatilitate ridicată pe pieţele financiare, respectiv situaţia pieţelor financiare din Uniunea Europeană marcate de deteriorare a echilibrelor macroeconomice generate de conflictul armat ruso-ucrainean, informează comunicatul de presă al Ministerului Muncii.

O altă motivaţie este dată de deprecierea valorii titlurilor de stat aflate în portofoliile fondurilor de pensii, previziunile care arată încetinirea ritmului de creştere economică determinate, printre altele, şi de fenomenul creşterii ratelor dobânzilor la împrumuturi, dar şi de efectele crizei sanitare generate de pandemia de coronavirus care se resimt şi în prezent.

Astfel, pentru a contracara posibilele efecte negative asupra sistemului de pensii private din România şi asupra participanţilor la acest sistem, cât şi pentru a răspunde provocărilor actuale, prin actul normativ adoptat se urmăreşte şi întărirea capacităţii de supraveghere a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi o mai mare responsabilizare a administratorilor în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii acestora.

Printre modificările aduse cadrului de reglementare primar aplicabil sistemului de pensii private (Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006 şi Legea nr. 187/2011), amintim cele prin care:

– se introduc principii privind regulile de investire şi atribuţiile directorilor de investiţii din cadrul administratorilor;

– se stabileşte un procent de 3% în situaţia în care statul român are deţineri sau participaţii în cadrul entităţilor de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiţii private de capital în care se investeşte sunt finanţate atât din fonduri alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ale statului român, diferenţierea s-a realizat în scopul „oferirii unui cadru facil de alocare mai diversificată a activelor pentru creşterea investiţiilor pe piaţa locală”, astfel cum este menţionat în cadrul „Tabloului de bord privind acoperirea recomandărilor specifice de ţară din 2019 şi 2020 ”;

– se introduc dispoziţii tranzitorii aplicabile deţinerilor existente în prezent pentru investiţiile deja efectuate în aceste instrumente financiare aflate în portofoliile fondurilor de pensii private, acestea putând fi păstrate pe întreaga perioadă de existenţă a societăţilor sau fondurilor de investiţii private de capital, administratorii neputând efectua investiţii suplimentare contractelor aflate în derulare decât în condiţiile investiţionale stabilite prin noua soluţie legislativă;

– se precizează atribuţiile structurii de management al riscului în cadrul administratorilor şi principiile privind modul de evaluare a activelor fondurilor şi responsabilitatea administratorilor;

– se suplimentează activităţile privind administrarea unui fond de pensii;

– se stabileşte obligaţia administratorului de a deţine permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;

– se prevede obligaţia de constituire la nivelul entităţii a unui comitet de investiţii format din membrii independenţi (care va adopta decizii pentru operaţiunile de investire/dezinvestire), precum şi a unui comitet de remunerare;

– se introduc prevederi privind cerinţele pentru persoanele cu funcţii-cheie şi introducerea unor prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane;

– se completează documentaţia aferentă cererii de autorizare, de constituire;

– se stabileşte un comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităţilor principale şi a celor secundare/conexe;

– se introduce obligaţia respectării, în orice moment, pe parcursul activităţii, a condiţiilor de autorizare şi a celor de funcţionare;

– se completează cerinţele de raportare şi transparenţă;

– se stabileşte dreptul participanţilor şi al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private. Acest drept este imprescriptibil;

– se introduce posibilitatea ca, în cazul declanşării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condiţiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranţă a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplineşte cerinţele legale în acest sens;

– sunt introduse prevederi referitoare la mandatul directorului general, reglementat de Legea nr. 187/2011.

Actualmente, Pilonul II de pensii administrează activele a peste 7,9 milioane de cetăţeni români, acest nivel de acoperire fiind datorat faptului că acest sistem are un caracter obligatoriu.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Distrugeri în lanț la instalații eoliene din România. Investitorii cer intervenția autorităților
Digi24
Controversă după ce edilul Robert Negoiță a fost testat antidrog de protestatarul Marian Ceaușescu. Expert: Rate prea mari de eroare
Cancan.ro
Ei sunt cei 10 finaliști Eurovision România 2026. TVR a făcut anunțul în urmă cu puțin timp
Prosport.ro
FOTO. L-a părăsit deși au împreună 4 copii. Milionarul ar avea amantă: „Nu au inimă!”
Adevarul
„Sultanul“ Erdogan își pregătește fiul pentru a prelua conducerea Turciei. Scenarii pe culoarele puterii de la Ankara
Mediafax
Misiune istorică. O rachetă europeană a decolat spre spațiu cu 32 de sateliți la bord
Click
Bancnota de 2.000 de lei cu eclipsa totală de Soare din 1999 a devenit o adevărată comoară. Cu cât se vinde în 2026
Digi24
„Răspunsul NATO va fi devastator”. Rutte spune ce se va întâmpla în cazul unui război cu Rusia
Cancan.ro
Primele imagini de la priveghiul lui Sorin și a Dianei Iacob 😢 Obiectul pe care l-a pus familia în sicriul cu trupul neînsuflețit al fetiței lor
Ce se întâmplă doctore
Amalia Năstase, de nerecunoscut după ce a pierdut lupta cu kilogramele în plus! Ce dietă strictă urmează
Ciao.ro
Sună periculos, trage fusta mai jos! Vedetele din România s-au aplecat prea mult și s-a văzut tot
Promotor.ro
Cel mai familist model Dacia (facelift 2026) poate fi comandat în România. În duel direct cu Citroen
Descopera.ro
O navă spațială dispărută de 60 de ani ar fi fost regăsită!
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. O femeie goală pușcă primește în casă curierul. Îl duce în dormitor şi...
Descopera.ro
Cum încearcă o țară europeană să combată supraturismul în 2026?