Fostul premier Florin Cîțu a criticat printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, o lege aflată în discuție în Parlament, care ar putea schimba radical regulile pentru antreprenorii din România. Potrivit proiectului, dacă o firmă intră în insolvență și instanța decide că administratorul a greșit, acesta nu va mai putea înființa o altă societate timp de cinci ani.
„Eșecul nu e crimă. E un motor al progresului. În România se discută o lege care ar transforma falimentul într-o vină aproape penală. Concret: dacă firma ta ajunge în insolvență și instanța decide că ai greșit, nu vei mai putea înființa o altă societate timp de 5 ani. Pe hârtie pare tehnic. În realitate, e simplu: ai eșuat o dată, ești scos din joc pe termen lung. De ce e o idee greșită? Libertatea economică e fundamentală. Dacă îți asumi riscuri cu banii tăi, ai dreptul să încerci de câte ori vrei. Rolul statului nu e să decidă cine are voie să joace, ci să protejeze proprietatea și regulile de bază.Falimentul este o lecție. Marile economii s-au construit pe cultura „a doua șansă”, a scris Cîțu pe Facebook.
Acesta a atras atenția că o astfel de măsură ar bloca inițiativa privată și ar favoriza doar antreprenorii conectați la contracte cu statul.
„În SUA, mulți antreprenori de succes au eșuat de câteva ori înainte să reușească. În România, o interdicție de 5 ani ar bloca oameni care poate tocmai atunci au învățat cum să facă lucrurile mai bine. Riscăm să încurajăm șmecheria, nu inițiativa. Dacă antreprenorii onești sunt scoși de pe piață, rămân doar cei conectați la stat, la contracte publice și la aranjamente. Exact modelul pe care ar trebui să-l spargem. Confuzia periculoasă: faliment ≠ fraudă. Falimentul este o consecință naturală a pieței. Unele idei merg, altele nu. Frauda e cu totul altceva – e intenția de a înșela. Să le tratezi la fel înseamnă să lovești în antreprenorii corecți și să lași neatinsă problema reală,” a mai adăugat acesta.
Ministerul Justiției a anunțat, joi, că lucrează împreună cu Ministerul Finanțelor și ANAF la un pachet de modificări ale Legii insolvenței, care urmează să fie inclus în Planul Bugetar-Structural Național 2025-2031.
Printre schimbările vizate se numără:
Sursa foto: Profimedia
AUTORUL RECOMANDĂ: